Pegas, brandul românesc de biciclete, dat în judecată: ce acuză germanii care au Pegasus
Brandul de biciclete Pegas, care aparține CEO-ului eMAG Iulian Stanciu, este acționat în instanță de o companie germană. Totul a pornit de la nume.
ZEG Zweirad-Einkaufs-Genossenschaft EG este o companie germană. În portofoliul său se află de câteva decenii și brandul de biciclete Pegasus, foarte similar cu autohtonul Pegas.
Conform datelor obținute de Profit.ro, Există deja un proces pe rol împotriva Atelierele Pegas din București și se dorește anularea mărcii Pegas. Marca a fost acordată de OSIM în 2010. Totodată, este important de reținut că, deși are rădăcini în perioada comunistă, brandul românesc de biciclete a fost readus la viață abia în ultimul deceniu. ZEG Zweirad-Einkaufs-Genossenschaft EG există din 1966 și brandul Pegasus e folosit din 1984.
Compania ZEG a avut deja o victorie în acest caz în 2017 la Oficiului European de Proprietate Intelectuala (EUIPO). La acea vreme, s-a stabilit că cele două mărci, Pegasus (Germania) și Pegas (România) sunt similare și nu pot coexista pe piața Uniunii Europene pentru că s-ar crea confuzie pentru clienți.
În acel context, s-a decis că Pegasus trebuie să aibă întâietate datorită vechimii de pe piață.
Compania germană a cerut instanței din România anularea certificatul eliberat de Oficiul Național pentru Invenții și Mărci (OSIM) pentru legendara marca românească Pegas și radierea acesteia din Registrul Național al Mărcilor.
Istoria brandului românesc Pegas a început în 1972 la Uzina Mecanică Tohan, dar bicicletele cu același nume pe care le poți cumpăra astăzi nu au nicio legătură cu acea firmă. Marca Pegas a dispărut în 1989.
A reînviat în 2012, după ce în 2010 a fost înregistrată la OSIM (Oficiul Național pentru Invenții și Mărci). La acea vreme, a fost readusă la viață de către antreprenorul Andrei Botescu și alți patru acționari. Network One Distribution (NOD), companie controlată de Iulian Stanciu, a intrat în acționariatul Pegas în anul 2015, iar din decembrie 2020 este unic acționar.
Ce spune reprezentantul Pegas în acest caz
„Important de menționat este că decizia EUIPO a fost pronunțată în februarie 2017 chiar la solicitarea Atelierele Pegas de extindere și obținere a exclusivității pentru toată piața din Europa. După această decizie, pronunțată și rămasă finală, ZEG a dat dovadă de bună-credință comercială, încercând timp de aproximativ patru ani să determine, pe cale amiabilă, societatea Atelierele Pegas SRL București să ia măsurile necesare pentru a o respecta, deși ar fi putut de atunci să întreprindă imediat acțiunile pe care legislația română, armonizată cu cea europeană în domeniul proprietății intelectuale, le-ar fi permis”, a declarat pentru Profit.ro Radu Bozocea, co-fondator și partener senior la Weizmann Ariana & Partners, casa de avocatură care reprezintă solicitările ZEG în dosarul deschis la Tribunalul București.
Argumentul susținut de avocați este că, în 2009, marca Pegas a celor din Zărnești nu ar fi fost prelungită (reînnoită), ci ar fi fost înregistrată o marcă nouă Pegas, fără să fi fost făcute anumite diligențe, respectiv fără o verificare dacă nu există deja o marcă similară anterior înregistrată pentru aceleași produse.
În cazul în care cererea ZEG va fi admisă, compania Atelierele Pegas va trebui să renunțe la utilizarea mărcii Pegas sau a oricărei denumiri similare cu Pegasus (și grafica protejată de ZEG), inclusiv ca nume comercial sau în mediul online.
Andrei Militaru, CEO Network One Distribution, susține că, în ceea ce privește notorietatea celor două branduri pe piața locală, un raport de cercetare privind notorietatea spontană a mărcilor de biciclete în România, realizat în 2020 arată, pentru brandul Pegas, un rezultat de 65,1 % versus 0,5% pentru brandul Pegasus.
„Aceasta este substanța conflictului, sunt două mărci, care au evoluat în mod independent, pe teritorii diferite, Pegas în România timp de aproape 50 de ani, arhi-cunoscut și folosit de publicul român, iar Pegasus în Germania (o istorie ceva mai mică) și alte câteva țări, cu precădere din Uniunea Europeană, conflict pe care, având în vedere istoria și notorietatea brandurilor la nivel local, lipsa riscului de confuzie între cele două mărci în discuție (societatea din Germania nu își comercializează produsele în România), îl considerăm artificial”, a spus acesta.