Lupta surdă pe care o duce UE cu giganții americani ca Facebook și Google: tot ce trebuie să știi

Uniunea Europeană caută de mulți ani să pună tunurile pe giganții americani ca Facebook și Google. Practicile de business ale acestora, însă, au fost gândite în mod abil. Reușesc mereu să iasă din bătaia puștii.

Li se spune grupul GAFA – Google, Amazon, Facebook, Apple sau sunt încadrați în categoria bogaților digitali – Big Tech. Sunt cele mai cunoscute și mai mari companii de la nivel mondial și trasează cam tot ce se întâmplă în economia globală. Sunt niște giganți care au crescut peste noapte și nu se mai opresc din această creștere.

S-au făcut extrem de mari, iar practicile lor de business sunt, de multe ori, extrem de chestionabile.

UE vrea să se uite mai cu atenție către aceste companii americane, care monetizează masiv de pe urma utilizatorilor europeni, iar taxele plătite nu-s deloc pe măsură. Mai mult, gradul de siguranță a datelor e pus sub semnul întrebării. Bruxellesul vrea legi mai dure, norme aspre de reglementare și o taxare pe măsură.

E prea târziu?

Companiile mari din tehnologie au intrat în atenția guvernelor după ce s-a constatat că își înregistrează profiturile în state cu legislație fiscală extrem de blândă și permisivă. Un exemplu în acest sens este Irlanda. Deși își desfășoară activitatea pe aproape tot globul, companiile se înregistrează în paradisuri fiscale sau în țări cu care negociează condiții fiscale extrem de laxe.

Ambele părți au de câștigat.

Companiile încasează profituri mari și plătesc taxe mici, iar țările care le găzduiesc atrag investiții străine grație prezenței unor giganți din domeniul tehnologiei.

Se mai poate face sau sunt doar vorbe în vânt? E o luptă surdă sau muniția chiar există? Sunt giganții atât de mari încât orice lege gândită pentru a-i dărâma e total inutilă?

Bruxelles vs. Apple

Printre giganții americani la care oficialii de la Bruxelles se uită cu mare atenție se numără Apple. Comisia Europeană a deschis proceduri oficiale de investigare antitrust pentru a stabili dacă regulile pe care Apple le impune dezvoltatorilor de aplicații cu privire la distribuirea de aplicații prin intermediul App Store încalcă normele UE în materie de concurență.

Oficialii de la Bruxelles arată că procedurile de investigare se referă, în special, la utilizarea obligatorie a sistemului propriu al companiei Apple de achiziționare în cadrul aplicațiilor, Dar mai sunt vizate, de asemenea, și restricțiile privind capacitatea dezvoltatorilor de a informa utilizatorii de echipamente iPhone și iPad cu privire la posibilități alternative mai ieftine de achiziționare în afara aplicațiilor.

Apple a acuzată că are, pe scurt, o politică antitrust. Și s-au adunat mai multe reclamații distincte, depuse inclusiv de Spotify, dar și către un distribuitor de cărți electronice/cărți audio, cu privire la impactul normelor privind App Store asupra concurenței în domeniul muzicii difuzate în streaming, respectiv al cărților electronice/cărților audio.

„Aplicațiile mobile au schimbat în mod fundamental modul în care avem acces la conținut. Apple stabilește regulile de distribuire a aplicațiilor către utilizatorii de iPhone și iPad. Se pare că Apple și-a asigurat un rol de „controlor” în ceea ce privește distribuirea de aplicații și conținut către utilizatorii dispozitivelor sale populare. Trebuie să ne asigurăm că regulile stabilite de Apple nu denaturează concurența pe piețele pe care Apple concurează cu alți dezvoltatori de aplicații, de exemplu, prin serviciul său de difuzare de muzică în streaming, Apple Music, sau prin Apple Books”, spunea Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței.

Cu tunurile pe Google

Google este, de asemenea, subiectul unei anchete în Danemarca, acolo unde autoritățile încearcă să vadă dacă nu cumva gigantul american are datorii fiscale. Guvernul darnez a început o investigație în acest sens și a luat la puricat conturile companiei din tehnologie.

Ancheta vizează rezultatele de pe anul financiar 2019, iar divizia din Danemarca a Google a confirmat informațiile. Susține că autoritățile fiscale ”au început o verificare referitoare la poziția fiscală a companiei”.

Premierul danez Mette Frederiksen crede că marile companii de tehnologie trebuie să plătească taxe mai mari în țărule unde își desfășoară activitatea. Google, deținută de comopania mamă Alphabet, are peste 100 de angajați în Danemarca, iar anul trecut a obținut venituri de 284 de milioane de coroane daneze (45,4 milioane de dolari). Nu e pentru prima dată când giganții americani intră în atenția europenilor.

Recent, Facebook a fost de acord să plătească taxe restante de peste 100 de milioane de euro, pentru că și-a ascuns veniturile de Fiscul de la Paris. Acuzațiile au legătură cu anul 2018. Filiala franceză a companiei americane a fost acuzată că nu și-a declarat veniturile încasate în 2018. Astfel că s-a trezit cu o impunere fiscală și trebuie să plătească acum 104 milioane de euro, sumă din care 22 de milioane de euro reprezintă penalități.

Amendă uriașă doar la prima vedere

Recent, Google a fost de acord să plătească o amendă uriașă în Franța de aproximativ 220 de milioane de euro. Decizia drastică a fost luată după ce autoritățile de acolo au constatat practici de business care n-avea nicio legătură cu un mediu competitiv. E adevărat că Google are o poziție dominantă și n-are cum să fie dărâmat de acolo.

Câteodată, însă, mai există și sancțiuni de acest fel. Raportat la veniturile gigantului american, însă, amenda reprezintă – după cum zic americani – peanuts. 

Autoritățile din Franța au descoperit că Google a abuzat de poziția dominantă pe care o are în mediul online. Decizia vine în urma unor plângeri depuse încă din 2019 de News Corp și publicația franceză Le Figaro. Instituția franceză care se ocupă de mediul concurențial din Hexagon a stabilit că americanii au favorizat propriul sistem de reclame în detrimentul rivalilor.

Scuze și cam atât

”Decizia de sancționare a Google este una extrem de importantă, deoarece este prima din lume care se ocupă de procesele complexe de licitație algoritmică utilizate pentru reclame online. Ancheta a dezvăluit modul în care Google și-a folosit poziția dominantă pe serverele de anunțuri pentru a-și favoriza propriile servicii față de concurenții de pe ambele servere de anunțuri și platformele SSP” – declarar Isabelle de Silva, șeful Autorității de Concurență din Franța.

Google a explicat, într-o postare de blog, și cum vrea să schimbe aceste practici. Gigantul se angajează să înlesnească operațiunile dintre sistemul său de reclame și companii terțe.

Nu e pentru prima dată când Google se află în vizorul autorităților franceze. În 2019, compania americană a fost amendată cu 150 de milioane de euro pentru reguli opace și impredictibile când vine vorba de reclame. Se întâmpla după ce gigantul suspendase contul unei companii franceze fără nicio notificare prealabilă.

Aceste companii scapă, de multe ori, prea ușor. E motivul pentru care-și permit să-și ceară scuze, dar să meargă mai departe cu aceleași practici de business.

Facebook, sub lupă

Giganții au ajuns giganți și pentru că au omorât din fașă ideile care le-ar fi putut amenința poziția. Astfel, dacă o companie europeană se ridică destul de mult încât să pună probleme celor din grupul Big Tech, aceasta e imediat cumpărată. De fapt, este înghițită.

Săptămâna trecută, Comisia Europeană deschidea o anchetă cu privire la preluarea de către Facebook a startup-ului american Kustomer, specializat în gestionarea relațiilor cu clienții, pe fondul temerilor că gigantul social media folosește în mod greșit datele personale.

Comisia a demarat ancheta după ce 10 state europene i-au atras atenția și i-au solicitat să investigheze operațiunea, care nu atinge pragurile financiare prevăzute de UE.

Comisia explica faptul că Facebook va trebui să-i notifice oficial intenția de a cumpăra Kustomer, tranzacție care nu poate fi realizată fără autorizarea sa. La rândul lor, cei de la Facebook susțin că tranzacția va genera servicii îmbunătățite pentru utilizatori.

„Suntem dornici să le demonstrăm autorităților de reglementare că Facebook și Kustomer vor oferi mai multe opțiuni și servicii mai bune prin această tranzacție”, spunea Facebook.

Un aspect care stârnește întrijorarea autorităților în contextul acestei achiziții este populara tehnologie „ chat bot ” a Kustomer. Acesta este un canal de chat pentru clienți utilizat de bănci, cabinete medicale și companii aeriene, unde utilizatorii furnizează informații sensibile.

Legi mai dure pentru bani mai mulți

EU Tax Observatory nota recent că blocul comunitar ar obţine venituri suplimentare de 50 de miliarde de euro de pe urma taxării companiilor multinaţionale, dacă își calculează bine pașii.

În cadrul recentei întâlniri a Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică s-a discutat despre un impozit minim de 15% pe profitul companiilor valabil la nivel global. Ținta e clar reprezentată de giganții americani.

Dacă un astfel de cadru legislativ fiscal mai aspru ar intra în vigoare, atunci beneficiile ar fi uriașe pentru blocul comunitar. Într-un alt scenariu, veniturile suplimentare pentru blocul comunitar s-ar tripla, până la 170 de miliarde de euro, dacă nivelul convenit al viitorului impozit minim ar fi de 25%.

Luna trecută, SUA au propus un impozit minim pe profitul companiilor valabil la nivel global de cel puţin 15%, o propunere susţinută de multe state din UE, iar nivelul de 15% este considerat şi cel mai probabil compromis comparativ cu nivelul mult mai mare de 25%.

Prea greu de dărâmat

Doar că un astfel de consens e greu de obținut în acest moment. Pe scurt, e greu să mulțumeși și economia mondială și autorităţile fiscale din fiecare ţară.

În aceste condiții, mai poate pune UE frână giganților digitali? E greu de crezut acest lucru. Amenzile de care citești din când în când reprezintă o parte total nesemnificativă din veniturile totale pe care le încasează grupul GAFA. 

Banii pot fi, în multe cazuri, un scut. Iar marile companii din domeniul tehnologiei știu asta foarte bine. Nu prea au motive să tremure pentru că au fost lăsate să crească enorm, iar acum nu prea se mai poate atinge nimeni de ele.