În plină criză, ne întrebăm cum va arăta viitorul pe piața de energie: vom fi salvați de „gazele verzi”

Pe fondul obiectivelor climatice tot mai îndrăznețe adoptate la nivel european, România trebuie să țină și ea pasul cu tranziția. Avem nevoie de piețe energetice mai prietenoase cu mediul, dar și mai avantajoase pentru consumatori.

Din fericire, experții în energie au identificat deja soluțiile salvatoare. E nevoie, însă, ca autoritățile să preia aceste viziuni și să pună bazele infrastructurii necesare, astfel încât investitorii să le poată dezvolta.

Gazele verzi ne vor salva

În tranziția piețelor de energie, gazele verzi sunt viitorul. “Pe termen mediu și lung, vom asista la creșterea utilizării gazului verde (biogaz, bio-metan, hidrogen), însă ritmul de dezvoltare depinde, în mare măsură, de politicile care vor fi implementate pentru a încuraja dezvoltarea acestor noi surse.

„Aceste tipuri de gaz verde pot fi ușor înmagazinate, iar rețelele existente pot fi utilizate pentru a răspunde nevoii de energie a consumatorilor”, a explicat pe larg Eric Stab, director general al Engie România, în cadrul ediției din acest an a simpozionului SIREN.

Potrivit specialistului, atunci când vorbim de gaz verde avem în vedere, în principal, hidrogenul verde și biometanul. Hidrogenul verde poate fi folosit, la fel ca gazul natural, pentru a încălzi locuințe, pentru a alimenta vehicule și a produce energie electrică.

Astăzi, însă, costurile de producere a hidrogenului verde sunt de două-trei ori mai mari decât cele ale combustibililor fosili.

De aceea, avem nevoie de politici de stimulare a producției de hidrogen verde care să valorifice infrastructura de gaze existentă, de o corectă planificare a sectorului de producție de energie electrică pentru a asigura o cantitate suficientă pentru procesul de electroliză și nu în ultimul rând de progrese tehnice în materie de electrolizori.

Biometanul este o altă opțiune de gaz verde pe care o investigăm dat fiind potențialul de deșeuri organice, inclusiv din agricultură, și menajere care există. Dezvoltarea de proiecte descentralizate de producție de energie, în parteneriat cu producători agricoli sau cu municipalități, răspunde astfel unor obiective de mediu, prin descentralizarea producției și amplasarea ei cât mai aproape de locul de consum, dar și de dezvoltare economică regională.