Europenii nu mai au atât de multă încredere că economia României își va reveni: noi previziuni
În timp ce România traversează cel de-al patrulea val pandemic, mult mai agresiv decât precedentele, nici situația economică nu mai e văzută cu optimism de analiștii europeni.
Comisia Europeană a revizuit în jos estimările privind evoluția economică a țării noastre.
Cifrele nu arată prea bine
Conform celor mai recente previziuni formulate de analiștii din cadrul Comisiei Europene, România va înregistra o creștere economică de 7% în 2021, după ce în iulie se estima un avans de 7,4% anul acesta.
Cu alte cuvinte, economia României ar urma să crească cu 7% în 2021, depăşind nivelul de dinaintea pandemiei, şi cu 5,1% în 2022 şi cu 5,2% în 2023.
Din nefericire, nu sunt vești bune nici în privința pieței muncii. Analiștii se așteaptă ca România să înregistreze, în următorii ani, o rată destul de mare a șomajului, mai exact, sub nivelul de 5%.
5% ar urma să fie rata șomajului României în 2021, dar se va reduce cu timpul, spun analiștii economici europeni, ce se așteaptă la o rată de 4,8% în 2022 şi la 4,5% în 2023.
De asemenea, mai arată cele mai recente previziuni, va crește și nivelul datoriei țării noastre, aspect sesizat, de altfel, la majoritatea economiilor europene, ce au fost nevoite să se împrumute semnificativ, pentru a face față cheltuielilor cu pandemia și pentru a putea lansa măsuri de sprijin pentru populație și mediul privat. Concret, nivelul datoriei ca procent din PIB ar urma să crească, de la 49,3% în 2021 la 51,8% în 2022 şi la 53,2% în 2023, în principal din cauza deficitelor primare ridicate, estimează Comisia Europeană.
Va scădea, însă, deficitul guvernamental, spun economiștii europeni, ceea ce reprezintă o veste foarte bună pentru performanțele financiare ale țării noastre. Deficitul general guvernamental ar urma să scadă gradual, de la un nivel de 8% din PIB previzionat pentru acest an, la 6,9% din PIB în 2022 şi la 6,3% din PIB în 2023.
Economiștii europeni nu uită să sublinieze că toate aceste prognoze sunt amenințate de riscuri destul de mari. De exemplu, spun ei, rata scăzută de vaccinare, combinată cu noi restricţii de mobilitate ar putea afecta consumul în următoarele luni.
Mai mult decât atât, nici instabilitatea de la vârful Executivului nu arată bine în ochii economiștilor europeni. formarea noului Guvern ar putea întârzia implementarea PNNR, reducând investiţiile.