De ce unii oameni devin criminali în serie: explicația științifică pentru un mister terifiant

Criminalii în serie ne dau coșmanuri, însă ne și fascinează, în egală măsură. Ce-i drept, cea din urmă afimație nu se aplică tuturor oamenilor, însă este valabilă pentru suficient de mulți dintre semenii noștri, pentru ca o idee generală să fie formulată.

Un criminal în serie este definit, în mod convențional, ca fiind o persoană care ucide trei sau mai mulți oameni, într-o perioadă de peste o lună, cu un timp predefinit între crime. Cu alte cuvinte, ne putem aștepta ca aceste crime să devină ciclice și să urmeze anumite tipare, prestabilite de agresor, în mintea lui.

Pentru un criminal în serie, crimele trebuie să fie evenimente bine definite în timp și spațiu, și sunt, cel mai adesea, generate de ceva anume.

Aceștia sunt, în marea lor majoritate, lipsiți de empatie, fiind incapabili să se simtă vinovați pentru faptele lor ci, dimpotrivă, mândri. Sunt egocentrici și, în multe dintre cazuri, vorbim despre un nivel de sociopatie ce sare gardul în grădina vecină. Vorbesc, în acest caz, despre psihopatie.

În plus, unii dintre ei au capacitatea de a purta măști sociale, întocmai pentru a-și ascunde mai bine adevăratele intenții. Din acest motiv, mulți dintre criminalii în serie cunoscuți erau, în viața de zi cu zi (cea falsă pentru ei) indivizi extrem de fermecători, cu o inteligență peste media normalului, astfel că nu alimentau suspiciunile cunoștințelor.

Criminal în serie devii sau te naști?

Una dintre cele mai vechi întrebări din criminologie (dar și din filosofie) este dacă criminalii se nasc sau devin pe parcurs, mânați de anumite evenimente din viața acestora. Sunt criminalii în serie doar un rezultat al geneticii sau mediul înconjurător își stabilește propriile reguli, cu privire la natura viitoare a omului? Peter Vronsky, autorul cărții „Sons of Cain: A History of Serial Killers from Stone Age to the Present”, s-a întrebat, de-a lungul timpului, același lucru: de ce unii oameni devin ucigași, iar alții nu.

Cartea explorează modul în care percepem criminalii în serie (cei numiți „monștri” înainte apariției terminologiei moderne) și cum se manifestă declicul legat de schimbările comportamentale. Spre exemplu, mulți ucigași în serie sunt supraviețuitori ai unor traume din copilăria timpurie (abuz fizic sau sexual, disfuncție familială, părinți absenți). Trauma este singura temă recurentă în biografiile majorității criminalilor în serie.

Concluzia este una firească: un individ abuzat suficient timp, în copilărie, va avea tendința de a-și reprima sentimentele, până în punctul în care tendința devine patologică, deci iremediabilă. Astfel de oameni nu ajung niciodată să capete răspunsurile care le-ar fi de ajutor, drept pentru care, tratarea traumelor devine imposibilă. Și pentru că emoțiile le devin străine, nu vor reuși să empatizeze cu cei din jurul lor (fie oameni sau animale). 

Cercetările mai arată, de asemenea, că anumite gene pot fi considerate vinovate pentru excesul de violență al anumitor oameni. Mulți criminali în serie se confruntă cu traume „ancestrale” sau cu separări timpurii de mamele lor – iată un alt declic posibil. Ca o consecință a acelei traume sau separări, viitorii criminali în serie învață cum să-și suprime empatia, ca metodă de apărare. În alte cazuri, procesul se întâmplă în mod natural, prin crearea unor leziuni ale creierului care afectează buna fucționare a amigdalei (centrul de procesare al emoțiilor, din creierul uman).

Mai mult, indivizii predispuși spre comiterea crimelor în serie preferă adesea singurătatea și dezvoltă fobie față de relațiile cu alți oameni, din teama de a nu fi controlați sau întrebați despre adevăratele lor intenții. Un alt motiv ar fi teama de respingere, alimentată de abandonul suferit în copilărie. Cu toate astea, caracteristica opțiunii spre singurătate nu se aplică tuturor subiecților. Spre exemplu, cunoscutul criminal în serie, Ted Bundy, se afla într-o relație în momentul în care a fost prins de autoritățile americane.

O altă caracteristică interesantă este faptul că majoritatea criminalilor în serie preferă atenția din partea mass-mediei și chiar se hrănesc cu aceasta, având obiceiul să colecționeze articolele din ziarele în care sunt menționați, ori chiar să înregistreze emisiunile în care se vorbește despre ei.

Și dacă tot am ajuns la capitolul „colecționat”, tot ei sunt cei care vor lua câte un obiect de la fiecare victimă, drept suvenir. Explicația este una cât se poate de simplă: suvernirul, care poate fi absolut orice, de la un obiect vestimentar, o parte a corpului uman sau o bijuterie care a aparținut victimei, le va da ocazia ca, pe viitor, să poată retrăi senzația de „însuflețire” pe care le-a dat-o comiterea efectivă a crimei.

Tipuri de criminali în serie

Conform studiilor, ar exista trei categorii de criminali în serie, catalogați în funcție de tipul de crimă pe care o comit.  Așadar, îi avem pe: căutătorii de senzații tari, ucigașii orientați spre îndeplinirea unei misiuni și căutătorii de putere sau control (cei din urmă sunt, fără dar și poate, acei criminali în cazul cărora empatia lipsește cu desăvârșire – deci sunt și cei mai periculoși).

Căutătorii de senzații tari sunt criminalii care își iau doza zilnică de adrenalină din încălcarea legii. În această categorie i-am putea include pe celebrii Bonnie și Clyde. În categoria celor orientați spre îndeplinirea unei misiuni ar intra toți „locotenenții” grupurilor mafiote. În plus, în acest fel ar putea fi descrisă și Aileeen Wuornos, femeia care ucidea pentru bani, în speranța că nu va mai fi nevoită să se prostitueze. Ted Bundy, Charles Manson sau Jeffrey Dahmer se încadrează, fără niciun dubiu, în categoria celor obsedați de putere și control, fiind indivizi lipsiți de empatie față de suferințele altor ființe.

Statistici: motivație, arma crimei, rasă

Încă din 1980, în Statele Unite ale Americii au fost înregistrate peste 220.000 de crime nerezolvate. Rămâne întrebarea: sunt, sau nu, criminalii în serie de vină pentru toate acestea? Lesne de înțeles că un răspuns concret și, mai ales complet, nu vom avea niciodată. În altă ordine de idei, începând cu anul 1900, au fost identificați mai bine de 3.000 de criminali americani care au ucis pesyte 10.000 de oameni (cumulat). Conform studiilor experților în domeniu, aproximativ 32% dintre acești ucigași ar fi comis respectivele crime din pură plăcere, 30% pentru bani; 18% motivați de furie; 6,3% pentru a servi interesele grupurilor interlope (mafiote); mai puțin de 1% în numele vreunui cult.

Cât despre ce arme preferă aceștia, s-a constatat că arma favorită este pistolul (42%), în timp ce 6% preferă otrava, iar 2% armele albe (cuțite, topoare, etc).

Specialiștii și-au pus, de asemenea, întrebarea: care este cea mai violentă rasă. Răspunsul este următorul: 52% dintre criminații în serie sunt albi, 40% negri și 6,7% hispanici. 

Care este raportul: femei – bărbați, atunci când vorbim despre criminali

Cu toate că, atunci când ne gândim la crimele în serie, suntem tentați să credem că ele sunt comise exclusiv de bărbați, acest lucru nu este adevărat. Unul din cinci (până la șase) dintre aceștia sunt de sex feminin. Ce-i drept, există diferențe semnificative în psihopatologia femeilor, față de ucigașii bărbați. De menționat că cercetările asupra femeilor criminal în serie nu sunt, în prezent, prea stufoase, de vreme ce acestea sunt și mai puține, însă și mult mai greu de prins. 

Cel mai cunoscut exemplu este Aileen Wuornos, menționată anterior, în acest articol. Viața acesteia s-a materializat în filmul „Monster”, rolul principal fiind jucat de Charlize Theron.

Cei mai cunoscuți criminali în serie ai istoriei

În mod evident, lista este una mult mai mare de atât, însă acestea sunt numele celor mai cunoscuți criminali în serie, din toate timpurile: Ted Bundy, David Berkowitz (Son of Sam), Jeffrey Dahmer, Gary Ridgway („Green River Killer”), Charles Manson (responsabil moral pentru uciderea actriței Sharon Tate), Dennis Rader („BTK Killer”), Aileen Wuornos, John Wayne Gacy („Killer Clown”), Jack the Ripper (Jack Spintecătorul), Richard Ramirez („The Night Stalker) și Joel Rifkin.

În cazul în care vă întrebați, și țara noastră a „produs” o listă frumușică de criminali în serie. Printre aceștia i-aș menționa pe: Gică Cioc, Petre Silberschmied, Eugen Grigore, Nicolae Purecică sau Ion Rîmaru.

În cazul în care vreți să aprofundați subiectul, cu exemple concrete, aflați că Netflix are o secțiune dedicată acestui subiect, ce abundă în documentare despre viețile și activitatea majorității personajelor enumerate mai sus.