De ce suspendarea vaccinării cu AstraZeneca în mai multe țări europene e mai gravă decât crezi

Mai multe țări europene au suspendat vaccinarea cu AstraZeneca până când toate lucrurile vor fi lămurite. Doar că asta ar putea avea consecințe nedorite.

Vaccinarea cu AstraZeneca a fost suspendată în mai multe țări europene, printre care Spania, Germania, Franța sau Italia. Au apărut diverse cazuri de tromboză, cazuri ce nu-s legate direct de administrarea vaccinului. Nu s-a demonstrat acest lucru, dar autoritățile au decis că e mai bine să se oprească imunizarea cu acest ser până când toate lucrurile vor fi lămurite.

România nu s-a aliniat pe această listă, din moment ce vaccinarea cu serul companiei merge înainte.

Suspendarea campaniei de vaccinare în mai multe țări europene a fost justificată ca o măsură de precauție. Dar ar putea avea, de fapt, consecințe neașteptate din punct de vedere al încrederii populației.

Ce spun specialiștii

După ce țări ca Spania, Italia, Franța și Germania au urmat exemplul altor state ca Danemarca, Norvegia și Irlanda, Agenția Europeană a Medicamentului a încercat să calmeze lucrurile. Experții au anunțat că, din 5 milioane de oameni care au primit vaccinul Astra Zeneca, doar 30 au fost ulterior diagnosticați cu tromboză, adică formarea de cheaguri de sânge.

Nu e clar dacă acestea au fost provocate de ser.

Agenția insistă că mii de europeni trec prin asta în fiecare an, potrivit statisticilor. Din acest punct de vedere, n-ar trebui să fie motive de îngrijorare.

Între timp, instituția care se ocupă de livrarea dozelor de AstraZeneca, 11 milioane la număr până acum, susține același lucru: nu există nicio legătură între cazurile de tromboză și administrarea serului companiei farmaceutice.

Doar că, așa cum spuneam, motive de îngrijorare există și e normal ca populația să pună întrebări și să primească răspunsuri. Mai mult, rapoarte oficiale se contrazic în unele cazuri, iar asta cauzează neîncredere și îngrijorare în rândul populației.

E vaccinul produs de AstraZeneca motiv de îngrijorare?

Mulți experți susțin că această suspendare a vaccinării sporește neîncrederea în autorități. Pe termen lung, ar putea dăuna imaginii campaniilor de imunizare. Acum, lucrurile merg bine și se pare că există interes din partea cetățenilor să se imunizeze în număr cât mai mare, gradul de scepticism scade.

Numai că apar și astfel de probleme și, dacă ele nu-s comunicate corect și transparent, atunci toate eforturile depuse pentru convingerea scepticilor s-ar putea să fi fost în zadar. E posibil, susține Michael Head, expert în sănătate publică la Universitatea Southampton, ca printre dozele livrate de AstraZeneca în primele loturi să fie și seruri care să prezinte riscuri medicale mai grave.

Compania susține, pe de altă parte, că numărul celor care au suferit tromboze sau alte forme grave de reacții adverse e extrem de mic în comparație cu populația generală care a primit vaccinul. E clar că e nevoie de dezbateri pe acest subiect, iar specialiștii sunt singurii în măsură să spună dacă vaccinarea e sau nu sigură.

Mai ales că dorința de imunizare în rândul europenilor (mai ales când vine vorba de vaccinul anti-Covid) nu e atât de mare pe cât ai crede. Un studiu realizat în Franța arăta că doar 4 din 10 cetățeni vor să primească serul, în special pe cel dezvoltat de AstraZeneca.

În lumina ultimelor evenimente, e lesne de înțeles de ce acea direcție de scădere a gradului de scepticism ar putea fi răsturnată.

Ce face România

Cum spuneam, autoritățile din țara noastră nu vor deocamdată să oprească vaccinarea cu AstraZeneca. Mai mult, Guvernul de la București nu s-a aliniat nici la ideea de a nu recomanda serul celor trecuți de 65 de ani.

„În urma analizării rapoartelor de reacții adverse înregistrate în România, a motivării deciziilor celorlalte țări, a evenimentelor raportate la nivel internațional, dar și a recomandărilor autorității de reglementare de la nivel european, Agenția Europeană a Medicamentului (EMA), reprezentanții din cadrul instituțiilor mai sus menționate au decis continuarea campaniei de vaccinare în România cu toate vaccinurile împotriva COVID-19, autorizate în momentul de față la nivel european”, se arată într-un comunicat CNCAV – Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea.

Conform CNCAV, cazurile de tulburări de coagulare au apărut la un număr redus de pacienți vaccinați în România, fără să depășească frecvența raportată în populația generală nevaccinată. Trebuie avut în vedere că aceste tulburări au diferite cauze și pot apărea independent de administrarea vaccinului.

„În prezent, experții de la nivel european analizează cu maximă rigurozitate toate datele disponibile pentru a stabili dacă există o relație de cauzalitate între administrarea vaccinului și aceste evenimente”, conform CNCAV.