De ce să vorbești mai mult cu prietenii, nu despre pandemie: care sunt alternativele, la ce ajută

Trecem printr-o perioadă ciudată și contrar celor spuse de premierul Florin Cîțu, aceasta stare de incertitudine nu se va încheia curând. Important este să fii bine și să cauți o stare de bine în interacțiunile cu prietenii tăi.

[related]

Dacă imaginea de mai sus îți conferă o stare ciudată, de disconfort sau chiar supărare, este perfect normal. În funcție de tabăra în care te afli, s-ar putea să te crispezi când vezi atât de mulți oameni relaxați, zâmbitori, fără mască pe față, într-un context social.

De partea cealaltă a baricadei, s-ar putea să te supere faptul că au mască într-o poză, fie și sub barbă. De ce ai imortaliza un cadru cu mască pe nas, sub nas sau sub barbă? De ce ai vrea să ai o amintire a acestor momente ciudate, neobișnuite?

Este suficient să arunci o privire pe Facebook sau Instagram și vei vedea câ taberele sunt cât se poate de divizate în ceea ce privește reacția la perioada de pandemie. Unii s-au vaccinat de două ori și, în continuare, își schimbă hainele în garaj când vin acasă sau la ușă, le pun imediat la spălat și sar în duș, preferabil fără să atingă nimic.

Alții, poate chiar membrii ai familiei, nu au purtat corect o mască într-un an întreg, iar dacă refuzi să-ți dai jos masca în contextul unei poze, se supără pe tine. Suntem divizați, iar acest lucru este mai sigur decât faptul că la vară te vei relaxa pe o plajă în Grecia.

În tot acest timp, nimic nu este mai dificil decât să calculezi o medie. Nu de puține ori, pare imposibil să să empatizezi cu stările fiecăruia și să-ți dai seama că până și cele mai extremiste conspirații, în sufletul celor care ți le verbalizează, sunt adevărate.

Socializează, dar nu te certa cu nimeni

De când a început pandemia și au fost introduse primele restricții, de când am auzit prima oară cuvântul botniță ca referință la mască, am îmbrățișat un singur sfat. Nu te certa pe pandemie. Evită discuțiile în contradictoriu pe un subiect pe care nici tu și nici interlocutorul tău nu-l puteți influența. În același timp, nu distruge relații de prietenie de două, trei decenii pe un subiect care, cu un pic de noroc, poate nu va exista într-un an.

Nu te simți confortabil într-o interacțiune, cadru social, pentru că nu sunt respectate măsurile de distanțare socială, părăsește acel cadru. Nu încerca să bați cu pumnul în masă, să citezi statistici dramatice și să te aștepți ca altor oameni să le pese. Dacă a existat vreodată un dubiu în legătură cu faptul că suntem diferiți, a ieșit acum la iveală.

Fiecare dintre noi vede pandemia din alt punct de vedere, iar viziunea ta sau a mea este influențată de sursa de informare folosită, de colectivitate și, nu în ultimul rând, de abilitatea psihologică de a procesa informații.

Cu toții suntem mai vulnerabili din punct de vedere psihic în această perioadă, chiar și cei care nu ar recunoaște acest lucru niciodată. Stabilitatea mentală a scăzut atât de mult în pandemie, încât abuzurile în familie și violența domestică au explodat ca o consecință a noii realități. Studii realizate la scară largă confirmă faptul că ne confruntăm cu o pandemie în pandemie.

Pentru că pandemia a pus multe persoane într-o situație fără precedent, în funcție de abilitatea fiecăruia de a se adapta la nou sau de a procesa schimbări socio-economice radicale, reacțiile adverse pot fi fără precedent.

Rata sinuciderilor a crescut foarte mult la nivel global din același motiv, dar o vezi confirmată doar în țari precum Japonia sau SUA, unde autoritățile nu se ascund după degete, iar organizațiile non-guvernamentale nu trebuie să facă toată treaba. Apropo de ONG-uri, dacă te confrunți cu gânduri de depresie, neliniște sau suicid, am detaliat mai multe canale la care poți apela în România în acest material – Sănătatea mintală, victima pandemiei: cum au dus la depresie și suicid îngroparea economiei și izolarea

Fii o ființă socială și învață să manifești empatie

Nu ești bine și este în regulă. Poate nu ai la fel de mulți bani ca înainte, poate socializezi mai puțin, poate cineva drag ți s-a îmbolnăvit de Covid și ai fost convins că și-ar putea pierde viața. Stările pe care le experimentezi sunt normale sau, în cel mai bun caz, o consecință logică a perioadei pe care o tranzităm.

Ajută să vorbești cu altcineva despre ele și, după cum am spus și mai sus, ajută să ceri ajutor dacă simți că duc la stări de tristețe cronică sau alte gânduri negative. În același timp, însă, ajută să asculți.

În urmă cu aproximativ o săptămână, un prieten drag și-a pierdut mama. La sfârșitul zilei în care a avut loc înmormântarea, am petrecut o oră la telefon întrebându-l despre momentele pe care le-a experimentat. Cum s-a comportat popa? Cum a fost slujba? Ce au zis oamenii? Cât a cheltuit? Cine ”l-a furat”? Cum s-a simțit fiul său?

Deși era probabil cea mai dificilă perioadă din viața lui recentă, o discuție despre nimicuri l-a ajutat să se destindă un pic. Să-i fugă mintea pentru câteva momente spre subiecte tangențiale dramei pe care o experimentase.

În final, chiar dacă am simțit că i-am luat un pic din tristețea lui, m-am simțit mai bine pentru că am ajutat un om drag. Nu am discutat despre pandemie deloc și orice alte probleme sau stări pe care le trăiam atunci au devenit mai mici, mai puțin importante. În final, m-am ajutat pe mine ajuntându-l pe el. Eu, personal, nici măcar nu am vorbit prea mult, pentru că nu era vorba despre mine.

Bucură-te de prietenii tăi, chiar și de la distanță

Este incredibil de important să vorbești cu cineva în această perioadă și, deși am devenit expert în procrastinare, mă bucur când am prieteni cu care pot discuta o oră la telefon sau într-o videoconferință, indiferent dacă sunt din Brașov, din București, Cluj, Germania, Austria sau Marea Britanie.

Mă întristez când cel mai fericit prieten al meu a început un tratament pentru depresie din cauza izolării din pandemie, dar mă bucur că trăim într-o perioadă în care nu mai există o stigmă atașată afecțiunilor psihologice și poți încuraja pe cineva drag să meargă la un psihoterapeut sau psiholog. Mă bucur că s-a simțit confortabil să vorbească despre asta cu mine. Aia înseamnă o relație de prietenie.

Deși poți vorbi la infinit cu prietenii sau membrii familiei despre lucruri care nu au legătură cu pandemia, ar trebui să ai în permanență în fundal această realitate și să conștientizezi că mulți dintre oamenii tăi dragi s-au schimbat. Ascultă-i. Nu-i corecta, fii rezervat în sfaturi și, cel mai important, nu submina importanța stărilor pe care le experimentează.

Să nu spui nimănui că nu ar trebui să fie trist, că lucrurile nu sunt atât de grave pe cât par, că exagerează în reacții. Nu de asta are nevoie, iar o astfel de reacție îl face să se înstrăineze și mai mult, să se simtă ciudat, neînțeles, exclus. Ascultă și încearcă să înțelegi cât se poate de bine prin ce trece.

Nu da sfaturi, decât dacă ești convins că ai trecut printr-o experiență similară. În schimb, întinde o mână de ajutor, chiar și dacă nu ți-o cere explicit și arătă-ți disponibilitatea de a fi lângă el sau lângă ea. Întreabă ce vrea să facă în continuare și manifestă-ți tristețea pentru situația prin care trece la această oră.

Poartă discuții în contradictoriu, nu te certa și învață să faci diferența

Unul dintre articolele mele recente de opinie a fost despre schimbările radicale din piața muncii și, într-o oarecare măsură, despre posibile soluții. Am scris despre faptul că, deși este confortabil să te faci șofer la Uber pentru că ești propriul șef, acea meserie va dispărea în 3-5 ani din cauza automatizării.

Dacă ești sceptic la acest scenariu, gândește-te doar la viitorul casierelor de la Carrefour, în contextul în care gigantul francez a anunțat că toate supermarket-urile pe care le va mai deschide în România, de acum înainte, nu vor mai avea casieri. Toate. Dacă ești curios în privința acelui material, îl găsești aici – Curiozitatea — sau cum să progresezi în viață și să eviți un job care dispare mâine.

Am făcut referință la el, pentru că a doua zi după ce l-am publicat, un prieten drag mi-a spus că ar trebui să-l șterg. Am discutat o oră la telefon despre faptul că materialul meu descurajează oamenii care, în mod autentic, nu au altă șansă decât să lucreze pe acel post de casier la Carrefour.

Mulți poate nu au nici un nivel extraordinar de ambiție pentru a se reprofila sau pentru a învăța două sau trei meserii, dar eu am greșit pentru că am ignorat un detaliu simplu. Unii poate își aleg să devină șoferi de Uber pentru că au program flexibil și, în aparență, sunt atât șef, cât și angajat. Cei mai mulți  însă, în opinia prietenului meu, ajung acolo pentru că nu mai pot să pună o pâine pe masă în pandemie, nu mai pot să plătească rata la bancă pentru că și-au pierdut locul de muncă în ultimul an.

În continuare sunt de părere că un viitor tehnologizat este inevitabil, dar prietenul meu mi-a atras atenția că, deși în aparență există alternative, ele nu sunt pentru toți. E frumos să spui că ar trebui să faci un curs de formare profesională sau recalificare, dar nici măcar acelea nu sunt pentru toți.

Mama mea a devenit infirmieră la 48 de ani și a lucrat 10 ani într-un domeniu absolut terifiant după ce a fost vânzătoare și, la vechiul loc de muncă, învățat să facă contabilitate primară. Nu suntem însă toți la fel, iar toate exemplele pozitive pe care le ai, inclusiv experiența ta personală, s-ar putea să fie excepții de la regulă, nu o mostră semnificativă de realitate.

Ce vroiam să spun este că ”m-am certat” cu un prieten și m-am bucurat. Am încercat să ne schimbăm opinia unul altuia, am avut argumente puternice de ambele părți, am glumit de câteva ori, cred că ne-am și încrâncenat la un moment dat. În final, am încheiat discuția cu ”mi-e dor de tine și abia aștept să te iau în brațe”.

În anul pandemiei, nu toate discuțiile trebuie să fie despre asta

Sună-ți prieteni, fă o videoconferință, îmbrățișează-i virtual sau în realitate, mai ales după ce v-ați imunizat. Fă-ți un obicei din asta și ”nu fi străin”. Poate ai pe cineva care locuiește singur de un an și, în timp ce înainte de pandemie era utilizator entuziast de Tinder, acum a devenit aproape imposibil să creezi relații noi, cu atât mai puțin amoroase.

Pandemia de coronavirus este fundalul tuturor interacțiunilor tale, atât virtuale, cât și reale. Chiar și dacă ești ignorant când vine vorba de acest subiect, chiar și dacă ești extremist cu dezinfectarea, chiar și dacă te gândești să mergi la proteste împotriva restricțiilor impuse de autorități, cu toții avem o opinie pe marginea acestui subiect.

În opinia mea, viața noastră nu ar trebui însă să fie doar despre asta. Nu ține nimănui de cald o postare zilnică pe Facebook despre inabilitatea autorităților de a face minuni sau de a reacționa altfel decât consideri tu. Fiecare astfel de manifestare, deși în aparență este o formă de descărcare, în practică, este o sursă de supărare, de frustrare, cătrănire. Nu ajută nici faptul că, prietenii tău virtuali sunt împărțiți în două și, cu gândurile tale, dai naștere unor polemici infinite. Poate strici și prietenii. E păcat.

Viața în general și perioada asta în particular ar trebui să fie despre mult mai mult decât atât. Ar trebui să fie despre micile bucurii, despre o friptură bună și o prăjitură făcută cu dragoste, despre pasiuni și afinități creative. Ar trebui să fie o sursă de bucurie pentru că părinții tăi sunt sănătoși, pentru că ai două mâini, două picioare, pentru că nu ești dependent de dializă sau insulină.

[related]

Ar trebui să fie despre faptul că ai prieteni și, printr-un singur apel, fie și la trei dimineața, cineva vrea să te asculte și să fie lângă tine, chiar și de la distanță, chiar și dacă îl suni pentru că nu îți mai înțelegi stările sufletești prin care treci. Vorbește, ascultă și te vei simți norocos, iar de acolo și până la un moment de fericire de care ai atât de multă nevoie este un drum scurt.

Conținutul articolelor din secțiunea Opinii reprezintă strict opiniile autorilor textelor și nu reprezintă neapărat poziția oficială a PLAYTECH.ro.