Cum pot fi transformate aglomerările urbane ca Bucureștiul în orașe inteligente

Digitalizarea și automatizarea înseamnă progres, iar noile tehnologii pot duce și la îmbunătățirea calității vieții din marile orașe ca București.

Orașele mari ca Bucureștiul pot deveni inteligente dacă autoritățile iau măsuri inteligente. Potrivit definiției generale, comunitățile smart sunt cele care au implementat sisteme de măsurare a unor parametri (care vizează energie, transport, calitatea aerului, securitate etc.) pentru a putea optimiza consumul de resurse.

Cu astfel de sisteme integrate, viaţa fiecărui locuitor se îmbunătăţeşte considerabil. Conceptul de smart mobility, considerat specific oraşelor viitorului, se poate întâlni astăzi în ţările dezvoltate tehnologic, însă există şi în România iniţiative de proiecte sau sisteme  de acest fel în orașe precum: Alba Iulia, Cluj-Napoca, Sibiu, Brașov, București etc.

Cum ajungem să avem orașe inteligente

În contextul în care, în România, nevoia de sistematizare si gestionare inteligentă a mobilității urbane este una acută, cei de la KADRA propun mai multe soluții de smart mobility, menite să contribuie la fluidizarea traficului și a locurilor de parcare, la îmbunătățirea infrastructurii pentru mașinile electrice.

Creșterea accelerată a marilor orașe din România, existența unor fluxuri constante de autovehicule în parcările publice, construirea unor clădiri de birouri și centre comerciale cu un trafic intens sunt motive care justifică opțiunea de implementare a unui sistem de management integrat al locurilor de parcare.

Printre măsurile de smart mobility se numără:

• 1.   Parcări biciclete – sunt sisteme în plan vertical, complet automatizate, destinate celor ce doresc să își depoziteze bicicleta într-un mediu sigur, uscat și curat.
• 2.   Staţii de încărcare electrice – sunt sursa de energie pentru maşinile electrice, pot fi monitorizate pentru a şti în permanenţă când există locuri de încărcare libere.
• 3.   Camere LPR – pe baza unor camere de recunoaştere a numerelor de înmatriculare, un sistem informatic, urmând  o serie de reguli,  permite accesul în parcări cu barieră.
• 4.   Sisteme PGS – permit monitorizarea locurilor libere (şi ghidaj spre ele) într-o parcare, se pot conecta la aplicaţii online.
• 5.   Sisteme de ticketing avansate – cu acelaşi bilet se poate rezerva locul de parcare, dar şi locul pentru spectacol.
• 6.   Staţii de plată automată a parcării cu telefon sau smart watch (ceas inteligent) cu posibilitate de generare de date statistice.
• 7.   Parcometre stradale care pot indica numărul de locuri libere prin integrarea cu sisteme informatice.

Soluții de plată adaptate vremurilor

Octavian Fanea, CEO al companiei Kadra, e de părere că „un sistem de management al locurilor de parcare ca soluţie de smart mobility ar putea duce la reducerea traficului rutier dintr-un oraş cu până la 30%”, tocmai de aceea KADRA a investit într-o divizie de smart mobility, plecând chiar de la sistemul de parcări Parkomatic.

„Ideea de Parkomatic a plecat de la sistemul de parcări, dar noi am mers mai departe în dezvoltarea acestei zone – și aici mă refer la zona de management al parcărilor, până la zona de trafic verde în oraş. Astfel, am ajuns să avem acum o divizie de smart mobility unde încercăm să inovăm în mod constant.“, spune acesta.

Sistemul Parkomatic a venit și cu aplicația și GoPark, care își propune să schimbe experiența legată de parcare atât pentru administratorii acestor facilități, cât și pentru șoferi.

„Aplicația GoPark este un demers firesc al dorinței noastre de a tehnologiza și moderniza sistemele existente. Aplicația va accesoriza sistemele Parkomatic, ușurând astfel atât viața proprietarilor de parcări, cât și pe cea a șoferilor care, prin intermediul ei, vor fi mult mai bine informați, vor putea accesa mult mai simplu parcările și vor plăti rapid și în siguranță. Aș rezuma aceste facilități prin două cuvinte: comoditate și modernism”, spune Radu Opriș, Co-fondator & Business Development Manager KADRA.