Mai mulți bani pentru cei fără venituri? Ce se întâmplă atunci când bogații sunt taxați mai puțin

Mulți economiști de stânga și nu numai cred că reformele economice se pot face și printr-o taxare mai dură a celor bogați. De cealaltă parte, sunt cei care militează pentru impozite mai mici în cazul persoanelor cu venituri mari.

Reformele economice, pentru a fi durabile, implică de multe ori și măsuri nepopuliste. În lipsa acestora, rămân soluții care pot părea simple la prima vedere, dar se pot dovedi complicate sau chiar ineficiente. Una dintre ele se referă la suprataxarea bogaților.

Denumită generic taxă de solidaritate în multe țări, această măsură presupune o impozitare mai dură a celor cu venituri mari. Invers – presupune reducerea impozitelor pentru bogați, pentru ca banii să circule în economie. Numai că o astfel de măsură n-ar ajuta foarte mult, arată un studiu al universităţilor britanice LSE şi King’s College London.

Acestea susțin că reformele care reduc impozitele pentru cei mai bogaţi au ca rezultat o creştere a inegalităţilor fără a stimula economia.

Ce se întâmplă atunci când bogații sunt taxați mai puțin

Studiul celor două universități arată că reducerea taxelor pentru bogaţi e o măsură tradiţională în programele de guvernare ale conservatorilor sau partidelor de dreapta, Mecanismul e simplu: dacă cei bogați vor fi scutiți de anumite poveri fiscale, vor consuma și vor investi mai mult.

Ceea ce, pe termen lung, ar putea aduce efecte pozitive din punct de vedere economic, s-ar putea crea locuri de muncă și așa mai departe. Numai că teoria e demontată de studiul citat. Cercetătorii David Hope de la London School of Economics şi Julian Limberg de la King’s College London arată că reducerile de taxe pentru bogaţi adoptate în ultimii 50 de ani, în special în anii’ 80, au fost doar în beneficiul persoanelor direct afectate, dar nu au promovat crearea de locuri de muncă sau creşterea economică.

Potrivit autorilor, diminuarea impozitelor pentru cei cu averi mari a avut „un impact major: în medie, fiecare reformă notabilă a dus la o creştere de 0,8 puncte procentuale a ponderii din venitul naţional pentru cei mai bogaţi 1%, însă performanţa economică a ţării, măsurată prin rata şomajului sau PIB-ul pe locuitor nu s-a modificat în mod semnificativ”.

„Rezultatele studiului nostru au implicaţii importante asupra dezbaterilor actuale cu privire la consecinţele economice ale taxării celor mai bogaţi şi demonstrează că argumentele pentru a menţine un nivel redus al taxelor pentru cei bogaţi sunt slabe”, insistă autorii.