Sunt gata românii pentru cea mai mare schimbare din tehnologie? Poate că da, mai e doar un obstacol

De fiecare dată când apare o tehnologie nouă – și e oferită publicului larg – prima etapă presupune adopția. Apoi, vine creșterea și în final e consolidarea. În acest context, ca tehnologie oarecum nouă, discutăm de inteligența artificială. Sub diverse forme e deja implementată. Sub diverse forme e însă și limitată, rudimentară. Dar e publicul larg pregătit pentru ea?

Anul acesta e diferit de toți care l-au precedat. Au fost căutate soluții în aproximativ același ritm ca răspunsurile – dacă nu și mai alert. Iată fundalul despre care și discutăm de inteligență artificială: poate oferi soluții?

Crizamedicală a produs o serie de schimbări la nivelul comportamentului consumatorului și a determinat companiile să accelereze transformarea digitală. Până la urmă, și statul român a accelerat un pic transformarea asta. Astfel, inteligența artificială poate fi un vector important pentru diferențiere și relevanță.

Pentru această perioadă a fost realizat și un studiu: „Creativity meets AI”. 96% dintre români susțin că au auzit de inteligență artificială, iar 40% dintre ei au spus că au interacționat cu așa ceva. Doar că ultimul procent e mai mare: 96%. Cum de? E simplu: foarte multe platforme folosesc algoritmi de inteligență artificială, chiar dacă nu-ți dai seama, de la filtrul de spam de pe Gmail până la modul în care îți sunt afișate statusurile din News Feed pe Facebook.

Studiul a fost realizat de Profero. Ca să înțeleg mai multe despre contextul în care românii ar fi sau nu pregătiți pentru AI, am discutat cu Andreea Dinescu, Managing Director.

Inteligența artificială pe care nu o vezi direct

Legat de acel procent mare de oameni care au interacționat cu AI, merită menționate câteva astfel de servicii:  Facebook feed (74%), recomandări online de shopping (73%), asistenți personali smart ca Google Assistant sau Siri (59%), filtre de spam pentru mail (53%), algoritmi predictivi de căutare (38%), asistenți virtuali pe diverse platforme (34%) și chatboți (21%).

Legat de ultima idee – chatboți – Andreea mi-a spus că un scenariu e legat de sistemul de call center. „[…] cu ajutorul AI, poate avea capacitatea de a se adapta fiecărui interlocutor în parte, prin oglindirea modului său de a vorbi, a tipului de expresii folosite, chiar și a accentului, pentru a crea o comunicare cât mai eficientă, căci știm din sociologie că tindem să relaționăm mult mai bine cu persoane similare nouă”. Totodată, astfel de „roboți” digitali nu obosesc și nici nu-și pierd răbdarea.

Vorbim însă de schimbările pe care 2020 le-ar putea aduce și pe care le-a adus deja. De unde vine explozia adopției AI? Andreea crede că fix nevoia de digitalizare, subliniată în 2020, poate fi așa ceva. „[…] digitalizarea companiilor, a proceselor, a produselor, serviciilor, dar și a comunicării, este o prioritate imediată pentru toate business-urile și o modalitate de acces imediat la consumatori, parteneri și angajați. Catalizatorul căutat cred că se găsește la intersecția acestor două fenomene”, rezumă aceasta.

„Faptul că, la nivel de piață, accesăm poate ceva mai târziu aceste tehnologii (ca inteligența artificială – n.r.) poate reprezenta chiar o oportunitate prin care facem acest lucru la un nivel superior, care beneficiază de avansul deja existent al tehnologiei […] Astăzi, este mai fezabil și mai eficient decât oricând ca procesul de digitalizare să integreze soluții de AI, AR și VR, să folosească datele disponibile pentru ultrapersonalizarea serviciilor și să faciliteze automatizarea unor procese, pentru a duce astfel interacțiunea brand-consumatori la un alt nivel.”
Andreea Dinescu

Ce ne-ar ajuta, cu adevărat, când chiar vom avea digitalizare în aproape toate domeniile

În studiul menționat mai sus au fost identificate șase tipuri de AI și aplicabilitățile lor practice pentru branduri. Printre acestea, e vorba despre facilitarea înțelegerii lumii reale, generarea de texte, imagini, conținut video și audio care nu existau anterior, procesarea unor volume enorme de informații, identificarea unor tendințe la nivelul pieței sau al comportamentului consumatorului sau integrarea unor mecanisme avansate, care permit crearea de interacțiune cu consumatorii.

Totodată, simulează cu o foarte mare acuratețe comportamentul uman. Astfel, legat de ce ziceam și la chatboți, vorbim de-o interacțiune care-ți pare absolut unică și personală. Dat fiind că așteptările sau nevoile fiecăruia sunt profund individualizate, e firesc să avem și astfel de soluții.

Dar ce se întâmplă cu joburile? În studiu e și acest procent: 66% dintre oameni se tem că unele joburi ar putea fi înlocuite de soluții automatizate. „În mare măsură, atât așteptările, cât și temerile, sunt bazate pe o cultură populară destul de puternică referitoare la subiect și sunt alimentate, de multe ori, de conținutul media pe care îl consumăm, în special în zona de entertainment, și nu sunt neapărat bazate pe o cunoaștere profundă a fenomenului”, rezumă Andreea situația.

„După cum arată multe analize pe acest subiect, cu siguranță există o serie de joburi care pot fi preluate și executate de mașini în locul oamenilor, lucru care se întâmplă la o scară din ce în ce mai largă. Însă tot aceste analize arată că astfel de automatizări deschid în același timp o serie nouă de ocupații și că, la nivel macro, echilibrul tinde să se păstreze”, conchide aceasta. Și acesta poate fi acel obstacol de care ziceam în titlu.

De unde oamenii, în urmă cu peste un secol, se temeau că mașinile vor aduce numai probleme, în 2020 vorbim de o utilitate a acestora fără de care ne-ar fi mai greu. Similar, telefonia, curentul electric, internetul și chiar automatizarea industriei în urmă cu câteva decenii prin roboți industriali.

Vor veni schimbări. Poate și asistenți ca Assistant, Siri sau Cortana adaptați românilor, atunci când vor fi suficienți utilizatori. Altfel, nu mai are rost discuția: e bună sau nu inteligență artificială? Și-a dovedit deja utilitatea, acum e momentul de creștere și de identificare a soluțiilor.