„Marile” realizări ale lui 2020: ce au reușit autoritățile să construiască în anul pandemiei

2020 a fost an marcat de pandemie, o premieră în istoria modernă, dar a fost și un an în care puține promisiuni au fost respectate – ceea ce e deja o tradiție.

2020 e anul în care a izbucnit pandemie de coronavirus și multe lucruri s-au dat peste cap. Proiectele începute fie au au fost abandonat, fie au duse cu greu la bun sfârșit. Autoritățile au promis, dar nu s-au ținut de cuvânt.

Și-n multe situații n-a fost din cauza pandemie. Iată cu ce se alege România la final de 2020.

”Marile” realizări ale lui 2020

România s-a ales cu doar 60 de noi kilometri de autostrăzi şi drumuri expres pe care se poate circula, iar Bucureștiul cu metroul din Drumul Taberei și cu un tren spre aeroport, care vine cu întârziere.

Metrorex şi Alstom au semnat contractul de achiziţie pentru 13 trenuri noi de metrou care vor circula pe Magistrala 5 Drumul Taberei, cu posibilitatea achiziţionării suplimentare a încă 17 garnituri. Prima garnitură este prevăzut a fi livrată în mai puţin de 30 de luni de la semnarea contractului. Pe fonduri europene, în transporturi s-a înregistrat cea mai mare absorbţie de până acum în domeniu, de şase miliarde de lei, scrie Agerpres.

Autostrăzi

Anul 2020 a fost cel mai bun din ultimii 10 în ceea ce priveşte ritmul de contractare la nivelul Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, potrivit fostului ministru al Transporturilor, Lucian Bode, cu un total de aproximativ 8 miliarde de euro, în timp ce, pe toate modurile de transport, au fost contractate lucrări de aproximativ 54,9 miliarde de lei, respectiv circa 11,5 miliarde de euro.

Potrivit ministrului, în anul 2020, la nivelul CNAIR au fost încheiate contracte de execuţie în valoare totală de aproximativ 10 miliarde de lei (circa 2 miliarde de euro) din care: pentru autostrăzi şi drumuri expres în valoare de 6,7 miliarde de lei, pentru drumuri naţionale – 1,5 miliarde de lei, şi pentru variante de ocolire – 1,6 miliarde de lei.

Tot în anul 2020, CNAIR a lansat licitaţii pentru proiectare/execuţie/documentaţii, validate de Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice, în valoare de 25 miliarde de lei (circa 6 miliarde de euro).

„În concluzie, anul 2020 a fost cel mai bun an, din ultimii 10, în ceea ce priveşte ritmul de contractare la nivelul CNAIR, cu un total de aproximativ 8 miliarde de euro. La nivel general, în anul 2020, pe toate modurile de transport au fost contractate lucrări de aproximativ 54.908 milioane de lei (circa 11,5 miliarde de euro)”, a notat Bode pe pagina sa de Facebook, la jumătatea lunii decembrie.

În ceea ce priveşte numărul kilometrilor de autostradă şi drumuri expres date în trafic în 2020, acesta a ajuns la 60.

Domeniul feroviar

Un proiect de mare interes a fost finalizat anul acesta în domeniul feroviar, şi anume legătura între Aeroportul Internaţional Henri Coandă (Otopeni) şi Gara de Nord. Astfel, din 12 decembrie, trei operatori de transport feroviar asigură, la preţul de 4 lei/bilet, serviciul public de transport feroviar de călători între Gara de Nord şi Aeroportul Otopeni, cu 72 de trenuri.

Conform companiei CFR SA, legătura directă între Gara de Nord şi Aeroportul Internaţional Otopeni va fi asigurată pe relaţia Bucureşti Nord – Mogoşoaia – Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti (şi retur) de operatorii CFR Călători, Regio Călători şi Transferoviar Călători. Durata călătoriei este 20 de minute, iar trenurile vor circula la un interval de 40 de minute pe sens (24h/24h).

Pentru asigurarea legăturii directe între Gara Bucureşti Nord şi Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti, CFR SA a derulat două mari proiecte feroviare, şi anume: dublarea liniei de cale ferată Mogoşoaia – Baloteşti (contract în valoare 50,5 milioane de lei, finanţat de la bugetul de stat) şi construcţie linie nouă pentru Racord C.F. (din zona Odăile) la Terminalul T1, Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti (contract în valoare de aproape 412,72 milioane de lei, finanţat din fonduri europene şi buget de stat).

Infrastructură aeroportuară

La nivelul aeroporturilor Capitalei, a fost deblocat „Programul strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti” şi a fost accelerată implementarea proiectului de reabilitare şi refuncţionalizare interioară pentru Corpurile A, B, Rotondă Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa. Pentru implementarea Programului strategic AIHCB s-a alocat de la bugetul de stat pentru anul 2020 suma de 358,2 milioane de lei pentru susţinerea efortului financiar în vederea exproprierii terenurilor necesare realizării acestui obiectiv de interes naţional.

În prezent este în derulare etapa privind achiziţionarea terenurilor necesare realizării acestui obiectiv de investiţii, în conformitate cu Hotărârea de Guvern nr. 799/2019 de expropriere, care constituie coridorul de expropriere situat pe amplasamentul acestei lucrări de utilitate publică de interes naţional.

Totodată, Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti dispune din nou, din 13 iulie, de calea de rulare „Delta”, care a trecut printr-un amplu proces de modernizare, întreaga structură rutieră fiind înlocuită. Astfel, acostamentele şi racordurile cu pista 1 (08R-26L) şi cu alte căi de rulare” au fost lărgite pentru conformarea cu cerinţele Regulamentului (CE) 139/2014. A fost modernizată şi instalaţia de balizaj, iar ca urmare a modernizării această cale de rulare poate asigura rularea fără restricţii a aeronavelor de categorie E (s-a luat în calcul avionul Boeing 777-300).

Costurile aferente proiectării şi execuţiei acestui obiectiv s-au ridicat la 28 de milioane de lei.

Metroul din Drumul Taberei

Magistrala de metrou M5 Drumul Taberei, Secţiunea Râul Doamnei – Eroilor, inclusiv Valea Ialomiţei a fost pusă în funcţiune pentru publicul călător la 15 septembrie 2020, după 9 ani de la debutul lucrărilor. Secţiunea Râul Doamnei – Eroilor, inclusiv staţia şi depoul Valea Ialomiţei, a fost finanţată din fonduri externe nerambursabile în cadrul POS-T 2007-2013, Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020 (85%) şi de la bugetul de stat (15%).

Lucrările la acest proiect de investiţii au început în noiembrie 2011, iar valoarea proiectului, aprobat prin H.G. nr. 374/2019, este de circa 3,2 miliarde de lei. Valoarea eligibilă a proiectului este de circa 2,3 miliarde de lei, din care contribuţia Comisiei Europene prin Fondul de Coeziune (în cuantum de 85% din valoarea eligibilă a proiectului) este de aproximativ 2 miliarde de lei, conform Metrorex.

Sectorul aerian

Aflată deja într-o situaţie foarte dificilă, compania TAROM a fost lovită anul acesta, la fel ca toţi operatorii de zbor din lume, de pandemia de Covid-19. Conform datelor de la debutul pandemiei, cifrele oficiale arătau că la nivel european traficul aerian a scăzut cu 91%, comparativ cu aceaşi perioadă a anului trecut. În cazul României, scăderea a fost de 94%.

Însă, anterior de declanşarea epidemiei şi în ţara noastră, în februarie 2020, România a notificat Comisia despre intenţia sa de a acorda TAROM un împrumut pentru salvare în valoare de aproximativ 36,7 milioane de euro (aproximativ 176 de milioane de lei), întrucât compania aeriană se confrunta cu un deficit acut de lichidităţi din cauza creşterii puternice în ultimii ani a costurilor sale de exploatare ca urmare a îmbătrânirii flotei sale. În absenţa ajutorului, TAROM nu mai putea fi în măsură să îşi îndeplinească obligaţiile de plată şi să îşi menţină activitatea.