Explicații despre starea de urgență: măsuri, obligații și restricții în România

Klaus Iohannis, președintele României, a declarat că din 16 martie România va fi în stare de urgență. Sună dramatic, tocmai de aceea se impun câteva explicații ca să știi la ce să te aștepți.

Pe 12 martie, Avocatul Poporului a cerut declararea stării de urgență. De atunci până la declarația lui Iohannis au trecut câteva zile și numărul cazurilor a trecut de 100. Chiar dacă intrarea țării în stare de urgență sună a ceva radical, o parte dintre măsuri au fost deja luate tocmai ca să limiteze răspândirea virusului. Am adunat aici câteva explicații, ca să nu te panichezi.

Ce înseamnă stare de urgență în România

Ține cont că toate informațiile din acest moment sunt valabile în limitele legii. Iohannis n-a anunțat un set cert de măsuri, iar acestea sunt cele prevăzute de lege. Vom afla mai multe pe 16 martie, dar până atunci îți arăt la ce să te aștepți și să nu te surprindă.

Articolul 53 din Constituție permite restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți. Asta ca autoritățile publice să-și poată îndeplini misiunile, chiar și în situații excepționale. Toate acestea se întâmplă condiționat și cu titlu de excepție, după cum arată și Funky Citizens într-un document amplu despre ce-i o stare de urgență în România.

Pe scurt
Decretarea stării de urgență nu trebuie să fie un motiv de panică, ci, din contra, o măsură care ne asigură că autoritățile statului întreprind acțiunile necesare pentru a ține sub control o situație cu caracter excepțional.

O stare de urgență a fost deja declarată în mai multe țări. China, de exemplu, a făcut același lucru ca să oprească răspândirea virusului în populație.

Ce măsuri pot fi luate în România în lupta cu COVID-19

Mai trebuie să știi că, în momentul în care Iohannis va anunța concret ce înseamnă stare de urgență pentru România, vom fi intrat în scenariul 3. Asta înseamnă peste 100 de cazuri confirmate. Dar, după cum a transmis și Grupul de Comunicare Strategică, o parte dintre măsurile scenariului 3 au fost deja adoptate.

GCS a transmis că, la acest moment nu există confirmarea că avem o „transmitere susținută pe scară largă” a noului coronavirus (COVID-19). Intrarea în scenariul al 3-lea, pe teritoriul României presupunea, în estimarea inițială, „transmiterea susținută pe scară largă, cu creșterea presiunii asupra sistemului de îngrijiri de sănătate (101-2000 cazuri)”.

Ce măsuri fac parte din scenariul 3

• Măsuri de distanțare socială, limitarea contactului dintre persoane
• Limitarea activităților colective
• Punerea în aplicare a planului de pregătire pentru pandemie
• Raportarea călătoriilor (ex: istoricul călătoriilor simplificat)
• Implementare de puncte medicale avansate în cadrul unităților sanitare

La nivelul CNSSU urmează să fie reanalizat planul de măsuri, în sensul înăspririi unor măsuri deja luate și/sau completarea acestora cu alte tipuri de măsuri necesare combaterii răspândirii noului coronavirus (COVID-19).

Exemple de măsuri care duc la restrângerea unor drepturi (articolul 20 din OUG 1/1999)

• Limitarea sau interzicerea circulației vehiculelor sau a persoanelor în anumite zone ori între anumite ore (se pot elibera, în cazuri justificate, permise de liberă circulație)
• Interzicerea circulației rutiere, feroviare, maritime, fluviale și aeriane pe diferite rute
• Raționalizarea alimentelor și a altor produse de strictă necesitate
• Exercitarea în mod exclusiv a dreptului de a autoriza desfășurarea adunărilor publice, a manifestărilor sau marșurilor
• Evacuarea din zona supusă stării de urgență a persoanelor a căror prezență nu se justifică; dirijarea evacuaților în anumite zone și direcții
• Dispunerea închiderii temporare a unor stații de distribuire a carburanților, a unor restaurante, cafenele, cluburi, cazinouri (da, așa scrie în lege, cazinouri), sedii ale asociațiilor și ale altor localuri publice
• Razii și controale asupra unor persoane sau locuri, când aceste măsuri se impun
• Obligația ca mass-media să transmită, cu prioritate, mesajele autorităților militare, la cererea acestora / informațiile despre starea de urgență, cu excepția celor referitoare la dezastre, se dau publicității numai cu avizul autorităților militare; să suspende temporar apariția sau difuzarea unor publicații ori a unor emisiuni ale posturilor de radio sau de televiziune
• Suspendarea temporară a apariției sau difuzării unor publicații ori a unor emisiuni ale posturilor de radio sau de televiziune

Ține, din nou, cont că măsurile de mai sus sunt prevăzute de lege. Asta nu înseamnă că vor fi aplicate toate. Pot fi nu înseamnă că vor fi.

Articolul 26 din OUG 1/1999 mai prevede și că se pot dispune măsuri, cum ar fi organizarea și asigurarea cu prioritate a transporturilor, comunicațiilor, produselor, resurselor și infrastructurii pentru nevoile forțelor destinate apărării, dar și închiderea, totală sau parțială, a frontierei de stat si intensificarea controlului la granițele care rămân deschise, dar și supravegherea frontierei pe toată lungimea sa. Totodată, prevede și rechiziționarea de bunuri, conform Buletin.de București.

Pedepsele sunt prevăzute în articolul 28 din OUG 1/1999. Amenda poate fi de la 100 lei la 5.000 lei, pentru persoane fizice, și de la 1.000 lei la 70.000 lei, pentru persoane juridice.