Ce înseamnă declararea stării de urgență în România în contextul pandemiei

Ce înseamnă declararea stării de urgență în România în contextul pandemiei

Avocatul Poporului a cerut declararea stării de urgență pe teritoriul României din cauza pandemiei de coronavirus. Decizia aparține, însă, președintelui României. Hai să vezi ce presupune acest lucru.

Avocatului Poporului, Renate Weber, a venit joi cu un anunț surpriză. Deși numărul persoanelor din România infectate cu coronavirus era sub 50, instituția a cerut președintelui declararea stării de urgență. Ce spune, însă, legea?

O astfel de decizie poate fi luată, potrivit Constituției și legilor în vigoare, și se poate impune pe o perioadă de cel mult 30 de zile. Măsuri drastice s-au luat deja în România. Doar că declararea stării de urgență e una care trebuie foarte bine cântărită.

OMS a declarat pandemie de coronavirus, dar fiecare țară trebuie să-și adapteze strategiile pentru a stopa răspândirea coronavirusului.

Ce presupune declararea stării de urgență în România

„Pe durata stării de asediu şi a stării de urgenţă, proporţional cu gravitatea situaţiei ce a determinat instituirea acestora şi numai dacă este necesar, poate fi restrâns exerciţiul unor drepturi sau libertăţi fundamentale înscrise în Constituţie, cu acordul ministrului justiţiei”, se arată într-o OUG a Guvernului.

Decizia finală de a declara stare de urgență aparține președintelui României, Klaus Iohannis. Avocatul Poporului susținea că se impune acest lucru. Iată cum suna comunicatul de presă:

„Avocatul Poporului, (…) solicită Președintelui României să declare starea de urgență, iar Parlamentului României să o încuviințeze, în conformitate cu art. 93 alin.(1) și (2) din Constituția României”, a transmis Avocatul Poporului, joi, într-un comunicat de presă.

Decretul de instituire a stării de urgenţă trebuie să prevadă, între altele, următoarele mențiuni:

  • a) motivele care au impus instituirea stării;
  • b) zona în care se instituie;
  • c) perioada pentru care se instituie;
  • d) drepturile şi libertăţile fundamentale al căror exerciţiu se restrânge, în limitele prevederilor constituţionale şi ale art. 4 din prezenta ordonanţă de urgenţă;
  • e) autorităţile militare şi civile desemnate pentru executarea prevederilor decretului şi competenţele acestora;
  • f) alte prevederi, dacă se consideră necesare.

Ce rol joacă Guvernul

Responsabilul de gestionarea măsurilor, în cazul instituirii stării de urgenţă, revine, în principal, Ministerului de Interne, potrivit legii. 

Astfel, MAI trebuie:

a) să întocmească planurile de acţiune şi planurile de ridicare graduală a capacităţii de luptă, în conformitate cu ordinele şi instrucţiunile proprii;

b) să dispună depunerea temporară a armelor, muniţiilor şi materialelor explozive aflate asupra populaţiei şi să procedeze la căutarea şi ridicarea lor; la încetarea măsurii excepţionale, acestea vor fi înapoiate celor în drept să le deţină; să dispună închiderea temporară a societăţilor care comercializează arme şi muniţii şi să instituie paza acestora;

  • c) să limiteze sau să interzică circulaţia vehiculelor sau a persoanelor în anumite zone ori între anumite ore şi să elibereze, în cazuri justificate, permise de liberă circulaţie;
  • d) să efectueze percheziţii oriunde şi oricând este nevoie;
  • e) să efectueze razii;
  • f) să exercite în mod exclusiv dreptul de a autoriza desfăşurarea adunărilor publice, a manifestaţiilor sau marşurilor;
  • g) să evacueze din zona supusă regimului stării de asediu sau de urgenţă persoanele a căror prezentă nu se justifică;
  • h) să dirijeze persoanele evacuate sau refugiate pe direcţiile şi în zonele stabilite şi să ţină evidenţa acestora;
  • i) să protejeze informaţiile cu caracter militar destinate a fi comunicate prin mass-media; informaţiile cu privire la starea de asediu sau la starea de urgenţă, cu excepţia celor referitoare la dezastre, se dau publicităţii numai cu avizul autorităţilor militare; mijloacele de comunicare în masă, indiferent de natura şi de forma de proprietate; sunt obligate să transmită; cu prioritate, mesajele autorităţilor militare, la cererea acestora;
  • j) să dispună închiderea temporară a unor staţii de distribuire a carburanţilor, a unor restaurante, cafenele, cluburi, cazinouri, sedii ale asociaţiilor şi ale altor localuri publice;
  • k) să suspende temporar apariţia sau difuzarea unor emisiuni ale posturilor de radio ori de televiziune;
  • I) să asigure paza militară a sediilor autorităţilor publice centrale şi locale, a staţiilor de alimentare cu apă, energie, gaze, de radio şi de televiziune, precum şi a unor agenţi economici sau obiective de importanţă naţională; când situaţia impune, dispun oprirea temporară a alimentării cu gaze, energie şi apă potabilă, după caz;
  • m) să dispună raţionalizarea alimentelor şi a altor produse de strictă necesitate;
  • n) să emită ordonanţe militare;
  • o) să interzică circulaţia rutieră, feroviară, maritimă, fluvială şi aeriană pe diferite rute;
  • p) dreptul de a ordona unităţilor Ministerului de Interne competente să efectueze reţineri pe timp de 24 de ore. Arestarea persoanei reţinute se poate face pe baza mandatului dat de procurorul delegat”, arată Articolul 20 al OUG 1/1999.

La momentul în care Avocatul Poporului a cerut declararea stării de urgență în România, în țara noastră erau confirmate 48 de cazuri de coronavirus.

Citește și: