Explicații de la Ministerul Economiei: în ce condiții pot crește prețurile la benzină și motorină

Guvernul a plafonat prețurile la carburanți, gaze naturale, energie electrică și salubritate, dar realizează acum că decizia n-a fost înțeleasă așa cum trebuie. Așa că Ministerul Economiei a decis să vină cu unele explicații, răspunzând întrebărilor celor care vând benzină și motorină în România.

Pe la începutul pandemiei de coronavirus, autoritățile din România au decis să plafoneze anumite prețuri, prin Ordonanță Militară. Astfel, prețurile la energie electrică și termică, apă, salubritate, gaze naturale, dar și carburanți nu pot crește pe perioada stării de urgență. Ele pot doar să scadă, ceea ce s-a și întâmplat, spre exemplu, în prețul benzinei și al motorinei.

Numai că operatorii de pe piața carburanților au ridicat câteva probleme, de care Ministerul Economiei poate că n-a ținut cont atunci când a gândit prevederile din Ordonanța Militară. Și acum vine cu explicații tocmai pentru a lămuri aceste aspecte.

Prețuri plafonate la benzină și motorină doar în benzinării

Consiliul Concurenței și Ministerul Economiei insistă că plafonarea prețurilor se aplică doar la produsele finite comercializate în stațiile de distribuție, adică în benzinării – cum e cazul benzinei, motorinei, dar și al GPL.

Asta pentru că prețurile de achiziție țin de un context internațional și, de asemenea, tarifele diferă în funcție de lanțul de producție-distribuție al fiecărui operator. În cazul alimentelor, spre exemplu, autoritățile au gândit în direcția corectă, după cum îți explicam AICI.

„Din punctul nostru de vedere, măsura plafonării preţurilor carburanţilor auto ar trebui să se aplice doar comercializării cu amănuntul a acestora, în staţiile de distribuţie a carburanţilor, şi având în vedere preţurile finale la pompă, existente la fiecare staţie de distribuţie în parte, la data intrării în vigoare a Ordonanţei militare nr. 4/2020. Aplicarea plafonării de preţ pe alte paliere ale lanţului producţie-distribuţie poate fi problematică, având în vedere că, pe celelalte paliere de activitate, tranzacţiile se realizează în baza unor relaţii contractuale caracterizate de o multitudine de condiţii comerciale specifice (cantităţi, termene de plată, modalităţi de garantare, transport etc.), ceea ce înseamnă că preţul tranzacţiilor este determinat de particularităţile acestora”, se arată pe site-ul Consiliului Concurenţei.

Autoritățile au venit cu explicații deoarece jucătorii de pe piața carburanților ar putea interpreta această plafonare în sensul în care, pe perioada stării de urgență, sunt permise doar reduceri ale prețurilor, nu și creșteri. Ceea ce nu este adevărat pentru că pot fi și creșteri, dar nu mai mari de plafonul stabilit.

Iată un exemplu: dacă un litru de benzină costa 5 lei în ziua în care a fost adoptată Ordonanța Militară – acela e pragul peste care prețul nu poate urca. Dar dacă, spre exemplu, după două ieftiniri – benzina ajunge, să zicem, la 4,2 lei nu înseamnă că nu se poate opera o creștere ulterioară a prețului până la…4,9 lei, să zicem.

Dar nu poate depăși pragul de 5 lei, cât e în vigoare starea de urgență.

Acestea sunt explicațiile oferite acum de Ministerul Economiei și Consiliul Concurenței, tocmai pentru a se asigura că există o piață corectă.

„Faţă de această posibilă interpretare a prevederilor art. 8 alin. (1) din Ordonanţa militară nr 4/2020, din punct de vedere concurenţial, considerăm că este important să existe posibilitatea ca operatorii să modifice preţurile carburanţilor auto în ambele sensuri, atât timp cât nivelul de preţ respectă plafonul stabilit prin ordonanţă la fiecare staţie de distribuţie. În opinia noastră, ambele aspecte menţionate mai sus ar permite buna funcţionare a pieţei carburanţilor auto din România şi ar asigura, în relaţia cu clientul final, practicarea unor preţuri în concordanţă cu evoluţiile pe care le generează situaţia curentă de pe pieţele internaţionale ale petrolului şi produselor petroliere”, se precizează în postarea semnată de preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, şi de secretarul de stat în MEEMA, Niculae Havrileţ.