Cum arată pictorul Rafel, în realitate: fața sa, reconstruită în 3D

de: Alexandru Puiu
07 08. 2020

Deși ai crede că fața din stânga imaginii de mai sus este desprinsă dintr-un joc video, de fapt, a fost reconstituită în 3D cu eforturi semnificative și îl reprezintă pe Rafael.

Cercetătorii de la Universitatea din Roma se chinuie de ceva timp să reproducă într-un mod cât mai precis fizionomia în 3D a pictorului renascentist Rafael. La baza proiectului se afla un mulaj din ghips realizat după craniul artistului.

Rezultatele acelui efort științific au fost făcute publice pe parcursul zilei de ieri, de către reprezentanții instituției de învățământ. În același context, a fost confirmată autenticitatea rămășițelor pământești ale artistului, conservate în Panteon. Ca referință, au existat dubii de câteva secole pe marginea acestui subiect.

„Analiza mulajului din ghips al craniului lui Rafael (1483-1520), realizat în 1833 (în momentul deschiderii mormântului artistului, n.r.), ne-a permis să reconstituim în 3D chipul” maestrului renascentist, decedat prematur la vârsta de 37 de ani la Roma, unde a fost înmormântat sub cupola Panteonului, au explicat specialiştii italieni.

În ceea ce privește autenticitatea scheletului, „Până acum, nu eram siguri că rămăşiţele descoperite şi conservate în Panteon erau într-adevăr cele ale lui Rafael”, reaminteşte profesorul Mattia Falconi, specialist în biologie moleculară la Universitatea din Roma. În timpul cercetărilor realizate în proximitatea mormântului artistului, au fost găsite multe alte sicrie, inclusiv ale unora dintre elevii săi, precum şi numeroase fragmente de schelete.

În final, efortul de reconstrucție al craniului a avut ca scop realizarea unor comparații corecte între persoana îngropată care se credea a fi Rafael, dar nu era nimeni sigur și portretele vremii cu faimosul artist.

Aceste lucrări au permis cercetătorilor să stabilească „în premieră” că „rămăşiţele conservate în mormântul din Panteon aparţin într-adevăr artistului renascentist. În 2020, „comemorăm 500 de ani de la moartea sa”, au transmis reprezentanţii facultăţii de Biologie din cadrul Universităţii Tor Vergata din Roma, care au recurs în principal la comparaţii cu autoportrete ale pictorului.