De ce se ceartă Trump cu Twitter și ce va însemna asta pentru felul în care folosești internetul

Noul scandal dintre Donald Trump și Twitter l-a făcut pe președintele Statelor Unite să pornească o adevărată misiune împotriva rețelelor sociale.

Donald Trump este cunoscut pentru declarațiile sale scandaloase. Cea mai recentă are legătură cu rețelele sociale, pe care a amenințat că le va închide, și vine în urma unei nemulțumiri pe care președintele a întâmpinat-o pe Twitter. Lucrurile au degenerat rapid. Trump s-a revoltat atât de tare încât amenință acum că va schimba felul în care funcționează rețelele sociale. Totuși, lucrurile sunt mai complicate de atât.

De unde a pornit totul

Marți, 26 mai, două postări de pe Twitter al președintelui Trump apăreau însoțite de un avertisment menit să arate utilizatorilor că conținutul acestora ar putea fi înșelător.

În postările sale, Trump susținea că sistemul de vot prin corespondență va face ca alegerile prezidențiale din America, din noiembrie 2020, să fie „fraudate masiv”. Actualul președinte al Statelor Unite a afirmat, în mod fals, că statul California va trimite buletine de vot „oricui trăiește în acest stat, indiferent cine sunt aceștia sau cum au ajuns acolo”. Totuși, numai alegătorii înregistrați vor putea primi buletin de vot.

(De fapt, motivul din spatele declarațiilor lui Trump este să încerce să-i întoarcă pe americani împotriva acestui sistem de vot, care îi este nefavorabil lui în cadrul alegerilor, dar asta e cu totul altă discuție.)

Ca rezultat, pentru prima dată în istorie, Twitter a marcat cele două postări printr-un avertisment care-i încuraja pe utilizatori să verifice informațiile legate de votul prin corespondență. La scurt timp, Trump a declarat, tot pe Twitter, că rețeaua socială „sufocă libera exprimare”, dar și că aceasta s-ar implica în alegerile prezidențiale din 2020.

A trecut apoi la amenințări.

„Republicanii cred că platformele de social media reduc la tăcere vocile conservatoare. Vom legifera puternic, sau la vom închide, înainte să permitem ca acest lucru să se întâmple”, a declarat Trump pe Twitter.

„Companiile Big Tech fac tot ce le stă în putință să cenzureze înaintea alegerilor din 2020. Dacă acest lucru se întâmplă, ne vom pierde libertatea. Nu voi lăsa acest lucru să se întâmple”, arată o altă postare a lui Trump.

Ce conține ordinul executiv

Joi, 28 mai, Trump a anunțat că va semna un ordin executiv prin care să modifice felul în care funcționează rețelele sociale. Ceea ce a și făcut.

Noul ordin semnat de președinte urmărește să modifice dar Secțiunea 230 din Communications Decency Act, văzută drept cea mai definitorie lege în acest sens și denumită „coloana vertebrală legală a internetului”.

Acesta își propune să limiteze protecțiile legale ale companiilor de social media, dacă nu respectă standarde de neutralitate. Pe scurt, urmărește să limiteze posibilitatea ca rețelele sociale să controleze veridicitatea postărilor de pe platfome.

Mai concret, Trump vrea ca rețelele sociale să poată fi trase la răspundere pentru postările pe care utilizatorii le fac pe platforme, în cazul în care platforma intervine în vreun fel într-o postare. Ordinul susține că dacă platformă online editează sau restricționează în vreun fel conținutul postat de către alții, aceasta ar deveni ea însăși o publicație/editor. Acest lucru le-ar permite oamenilor să dea în judecată o astfel companie (pentru calomnie sau defăimare, de exemplu), la fel cum pot în prezent să dea în judecată ziarele, rețelele TV și alte publicații pentru conținutul pe care îl distribuie.

Până în prezent, companiile de social media sunt protejate de o lege care nu le tratează ca pe editori, ci ca pe distribuitori de informații.

Ce vrea Trump să facă, de fapt

E clar că toate companiile care dețin rețele sociale vor să își păstreze statutul actual. Verificarea întregului conținut care apare pe platforme este extrem de dificil de făcut, consumă foarte mult timp și bani.

Totuși, companii precum Twitter și Facebook moderează deja conținutul de pe rețelele sociale. Pe lângă faptul că nu permit pornografie ori vânzarea de droguri sau arme, companiile au o listă lungă de reguli pe care oamenii trebuie să le respecte în postărilor lor. De asemenea,  acestea s-au orientat și către combaterea fake news, prin acțiuni similare cu cea întrepinsă de Twitter împotriva postărilor lui Donald Trump.

Ordinul semnat de Trump vine cu acest argument: Dacă companiile de social media își asumă responsabilitatea pentru un anumit tip de conținut, atunci acestea ar trebui să își asume responsabilitatea pentru tot conținutul de pe platformă.

În mod evident, obiectivul lui Trump nu este să stimuleze Facebook, Twitter sau alte companii de social media să modereze mai agresiv conținutul de pe platformă. În schimb, obiectivul lui Trump este să le forțeze pe acestea să intervină mai puțin în postări și, prin urmare, să le permită lui și susținătorilor săi să posteze tot ce își doresc. Astfel, Trump încearcă să le intimideze pe acestea să nu mai intervină deloc în conținutul de pe rețelele sociale.

Ce spun Twitter și șeful său, Jack Dorsey

Politica Twitter de a adăuga un avertisment, mai degrabă decât de a șterge, tweet-urile care încalcă regulile sale atunci când vine vorba de persoane publice majore a fost anunțată la jumătatea anului 2019. Însă rețeaua socială nu a folosit-o niciodată pe Trump și nici nu a șters vreunul dintre tweeturile sale înainte.

Jack Dorsey, șeful Twitter, a anunțat acest lucru pe platforma sa.

„Acest lucru nu ne face un «arbitru al adevărului». Intenția noastră este să conectăm punctele declarațiilor contradictorii și să arătăm informațiile în dispută, astfel încât oamenii să poată judeca pentru ei înșiși. Mai multă transparență din partea noastră este esențială, astfel încât oamenii pot vedea în mod clar motivul din spatele acțiunilor noastre”, a menționa Jack Dorsey pe Twitter.

Chiar și după ce Trump a semnat ordinul, Twitter nu s-a dat înapoi.

Vineri, 29 mai, platforma a ascuns o postare de pe profilul președintelui Statelor Unite, susținând că ar „glorifica violența”. În această postare, Trump făcea referire la orașul american Minneapolis, care a văzut nopți consecutive de proteste în urma morții unui bărbat de culoare aflat în custodia poliției. Președintele a spus că va „trimite în Garda Națională” și a avertizat, de asemenea, că „atunci când încep jafurile, încep și împușcăturile”.

Postarea lui Trump încă este disponibilă pe profilul său, însă o poți accesa doar dacă dai click pe aceasta. Înainte de a face asta, mesajul care ți se afișează este acesta:

Cât de tare va putea afecta ordinul rețelele sociale

Efectul ordinului executiv al lui Trump va fi limitat. Președintele nu are puterea să schimbe de. unul singur legile sau să forțeze companiile private să acționeze într-un anumit fel.

De fapt, potrivit ordinului, Departamentul Comerțului va solicita Comisiei Federală de Comunicare (FCC) să creeze noi reguli prin care să clarifice când anume comportamentul unei companii s-ar putea considera o încălcare a secțiunii 230.

În cele din urmă, ordinul însărcinează Comisia Federală pentru Comerț (FTC) să raporteze cu privire la plângerile pe care Casa Albă le va avea cu privire la comportamentul părtinitor și să ia în considerare procese intentate împotriva companiilor acuzate de încălcarea secțiunii 230, potrivit interpretării Casei Albe.

Totuși, FTC ar putea ridica întrebări legale suplimentare, deoarece aceasta este o agenție independentă care nu se supune ordinelor președintelui.

Pe scurt, prevederile din ordin trebuie să mai treacă printr-o serie de etape pentru ca Trump să poată obține ce-și dorește. Totuși, este destul de puțin probabil ca ordinul să poată fi aplicat, în adevăratul sens al cuvântului. Rămâne de văzut cum se vor desfășura lucrurile.

Mulți au criticat decizia, printre care și unii dintre cei mai conservatori consilieri ai lui Trump. Criticii avertizează că ordinul ar putea stabili un precedent periculos și neconstituțional, potrivit căruia președintele poate folosi puterile executive pentru a cenzura eficient companiile, din motive politice. Unii experți legali spun că ordinul este în mare parte fără prea mare putere și va fi contestat în instanță.