Au crescut pensiile, de azi: impactul asupra bugetului pe care nu-l spune nimeni. Cât crește datoria publică
De astăzi, 1 septembrie, cresc pensiile în România cu 14%. În timp ce majoritatea pensionarilor este nemulțumită pentru că nu primesc 40%, ies la iveală consecințele.
Conform legislației în vigoare, pensiile românilor ar fi trebuit să crească cu 40% de la 1 septembrie. Acea mărire a fost inițiată de PSD ca o măsură populistă, fără să se menționeze sursa respectivilor bani și fără să fie efectuat vreun studiu care să ateste că gestul nu va alimenta o creștere a inflației.
Până la finalul acestui an, creșterea pensiilor cu 14% se va reflecta într-o creștere a datoriei publice a României cu 9-10 miliarde de lei, conform unei analize realizare de ZF.ro. Într-o lume ideală, pentru a se contrabalansa dezastrul economic, ar fi necesară o majorare a taxelor sau o impunere a unei taxe de solidaritate. Deși măsura a fost deja propusă de anumiți economiști, este improbabil să se materializeze vreodată, din cauza faptului că este nepopulară, sună prost în campanie electorală.
Niciun oficial guvernamental nu a avut curajul să spună că majorarea pensiilor cu un procent atât de mare va fi o povară teribilă pentru buget țării. Ca referință, discutăm de un buget care, după şapte luni din 2020, a ajuns la un deficit 50 de miliarde de lei (10 mld. euro), iar deficitul a împins datoria publică la 45% din PIB.
Dacă nu era evident deja, aceste măsuri populiste propuse de PSD și implementate forțat de PNL ne vor costa scump pe toți. Factura va fi plătită, cum s-ar zice. Creşterea pensiilor cu 14%, într-o vreme în care veniturile scad, aproximativ 3% la şapte luni, nu face decât să adâncească semnificativ deficitul fiscal al țării. În plus, după șapte luni din 2020, cheltuielile au crescut cu 13%, în mare parte, din cauza pandemiei, iar până la finele anului, este improbabil să se amelioreze.
Ca pachetul să fie complet, în timp ce patru luni din 2020 vor amplifica deficitul cu 10 miliarde de lei din cauza creșterii pensiilor, în 2021, deficitul va fi amplificat cu 30 – 40 de miliarde de lei, din cauza aceleiași măsuri. În concluzie, dezastrul major vine anul viitor și nu va avea vreo legătură cu pandemia de coronavirus.