„Arma” pe care Rusia o folosește ca să-și spioneze cetățenii
După o perioadă în care Rusia a încercat să ascunde proporțiile crizei medicale, a ajuns, între timp, să admită că are o problemă. Moscova e blocată și guvernul apelează la supravegherea în masă ca să țină sub control ce fac cetățenii. Sistemul e similar demersului chinez.
Rusia nu s-a ținut niciodată departe de modificarea legilor spre deprinderi autoritare. Dovadă că Vladimir Putin se pregătește pentru un nou mandat de președinte. Acum, regimul de la Kremlin folosește camerele video din oraș ca să vadă ce fac oamenii și dacă respectă izolarea.
În martie, poliția din Moscova a amendat aproape 200 de cetățeni care au încălcat regulile de carantinare și auto-izolare. Orașul are circa 170.000 de camere de supraveghere și prin acestea autoritățile din Rusia pot căuta, prin recunoaștere facială, cetățenii care ar trebui să fie în carantină.
Un exemplu ca să vezi cât de bine funcționează sistemul e al unui cetățean care, conform CNN, a fost identificat în mai puțin de 3 minute după ce-a ieșit din casă.
Supravegherea în masă din Rusia nu se oprește aici. Statul filtrează și ce se întâmplă pe rețelele sociale. Chiar primarul din Moscova a explicat că sistemul din stradă și din online a fost folosit ca să identifice o femeie din China care a venit din Beijing în februarie.
Rusia vrea să urmărească și telefoanele cetățenilor
În timp ce UE și alte câteva țări – chiar și Google, ca entitate privată – vor să folosească date anonimizate pentru urmărirea cetățenilor, Rusia vrea direct capacitățile de-a urmări indivizi prin operatorii telecom. Ministerul Comunicațiilor trebuie să găsească o modalitate acum de-a căuta persoane pe baza geolocalizării pe care o oferă telefonul.
Ce problemă are Rusia acum e că, deși în Moscova există infrastructură, în afara capitalei recunoașterea facială e limitată la aeroporturi și gări. Cel mai probabil guvernul va folosi momentul crizei ca să extindă rețeaua.
Rusia e departe de-a fi singura țară care apelează la tehnologie în astfel de momente. Belgia și Spania folosesc drone ca să avertizeze oamenii. Polonia are o aplicație prin care să urmărească oamenii în carantină. Iar Israel a activat două sisteme de monitorizare.
Dincolo de toate aceste demersuri din Europa, e bine să știi că China, țara care a investit cel mai mult în recunoaștere facială și control digital, a transformat supravegherea în bun de larg consum.
Până acum, China a exportat echipamente de supraveghere în masă dotate cu inteligență artificială în 63 de țări. Pe listă sunt, deocamdată, mai ales țări cu regimuri autoritare, cum ar fi Iran, Myanmar, Venezuela, Zimbabwe, Uzbekistan, Pakistan, Kenya și Emiratele Arabe Unite. Dar nu e exclus ca, în câțiva ani, sistemul să fie folosit, chiar dacă într-o formă diferită, și de alte țări. Chiar și democratice.
Autoritățile din 36 de țări au beneficiat deja de programe de instruire pe teme precum „ghidarea opiniei publice”, o expresie menită să cosmetizeze lecțiile de cenzură.