„Dacă la începutul anilor ’90 şcolile şi universităţile din România numărau peste 5 milioane de elevi şi studenţi, în acest an şcolar numărul acestora a ajuns la 3,5 milioane. Din rândul elevilor claselor I-XII au dispărut aproape 1,5 milioane, un declin dramatic al cifrei populaţiei şcolare. Imediat după Revoluţie, erau peste 4 milioane de elevi, din care, în învăţământul primar şi gimnazial, mai mult de jumătate, iar în cel liceal aproape un milion. A crescut, în schimb, numărul de studenţi: de la circa 200.000 în 1990 la peste 500.000 studenţi în prezent”, spune în comunicatul CONAF, potrivit agerpres.ro.
Absolvenții de școli profesionale, mai câștigați decât românii cu facultate: cât câștigă un electrician
La câteva decenii după ce școlile profesionale din România au dobândit o imagine proastă, tineri absolvenți de facultate câștigă mai prost decât un electrician.
În funcție de vârsta pe care o ai, s-ar putea ca părinții tăi să te fi certat dacă, pentru un moment, ți-ai dorit să urmezi cursurile unei școli profesionale. Facultatea atesta abilitățile tale intelectuale, chiar dacă nu se reflecta într-un salariu decent sau într-o carieră în același domeniu ca cel pe care l-ai studiat.
La ora actuală, în România, lucrurile sunt cât se poate de clare. Un electrician proaspăt absolvent de școală profesională are salariul mult mai mare decât un absolvent de facultate. Această informație un pic șocantă a fost confirmată în cadrul conferinței ”Pactul pentru Muncă”, organizată de Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF).
Dacă vrei să asociezi niște cifre clare acestui trend, un electrician are la angajare un salariu brut de aproximativ 3500 – 4000 lei pe lună. De partea cealaltă a baricadei, un tânăr absolvent de facultate trebuie să se descurce cu 2.230 lei pe lună, la nivelul salariului brut minim lunar pe economie.
Din cauza acestei realități din piața din România, președintele CONAF a criticat acerb transformarea claselor profesionale în clase de liceu teoretic. Cristina Chiriac a solicitat autorităților să se dezvolte mult mai mult școlile profesionale și să se facă investiții în această ramură educațională.
„Cred că este important să reînvăţăm că meseria este brăţară de aur şi că şcolile profesionale tehnice nu sunt doar pentru cei cu media 5, că poţi să înveţi o meserie respectabilă, bine remunerată în ţara ta. Să nu uităm că dintotdeauna meseriile au susţinut naţia, contribuind la dezvoltarea durabilă a ţării.
În acest sens, trebuie asigurate criterii de bune practici, cum ar fi flexibilizarea, respectiv asigurarea condiţiilor pentru implementarea unor modele variate de abordare la nivel naţional, nicidecum transformarea claselor de la profesională în clase de liceu.
Avem nevoie de un sistem centrat pe nevoile elevilor şi angajatorilor, un sistem care să pună accentul pe oferirea de şanse tinerilor indiferent de categoria socială, de a se califica într-o profesie care să le aducă beneficii şi satisfacţie pe termen lung şi pe interesele angajatorilor de a avea acces la forţa de muncă bine calificată, cu competenţe specifice solid asimilate”, a comentat Cristina Chiriac.
Ca referință, creșterile salariale înregistrate pe zona absolvenților de școli profesionale este cauzată și de scăderea bruscă a numărului lor. Conform Institutului Naţional de Statistică, în ultimii zece ani, populaţia şcolară din România a înregistrat o scădere de peste 30%. În anii ’90, peste 300.000 de elevi urmau cursurile unei şcoli profesionale, în timp ce în anul şcolar 2019/2020 numărul acestor elevi era de doar puţin peste 100.000, adică de aproximativ trei ori mai puţin faţă de acum trei decenii, se precizează în comunicatul CONAF.