Scandalul Tarom – Răzvan Cuc îți amintește că nu ai aterizat acum în România

Avem un nou scandal național în fața căruia ne purtăm cu surprindere. Fosta șefă a Tarom l-a acuzat pe Răzvan Cuc, ministrul Transporturilor, că i-a cerut să țină avioanele la sol în ziua moțiunii de cenzură. Între timp, s-au băgat pe fir și procurorii DNA. Poate te întrebi cum am ajuns aici. Ei bine, nu am ajuns aici. Suntem aici și n-ar trebui să ne mai mire.

Guvernul Dăncilă a făcut tot posibilul să rămână în picioare, să nu fie demis. S-au promis posturi, s-a discutat și s-a negociat până în ziua moțiunii de cenzură pentru fiecare vot. Ba chiar se zvonea că s-ar fi promis și niște sume de bani pentru parlamentarii care ar fi sprijinit Guvernul.

Ghinion, însă, cum ar zice președintele. Pentru că moțiunea a trecut, iar Guvernul a fost demis.

Ministrul care a vrut să salveze Guvernul

Un rol aparte în aceste negocieri pe ultima sută de metri l-a jucat Răzvan Cuc, ministrul Transporturilor. Adică acel oficial care-ți promitea sute de kilometri de autostradă pe la începutul anului și pe care nu-i vezi pe final de an.

Ei bine, se întâmplă ca acest ministru să aibă în subordine și Tarom, companie aeriană de stat. O companie care are probleme mari legate de management. Și nu de ieri de azi, de ani buni.

Operatorul a fost condus, până acum câteva zile, de Mădălina Mezei. N-aveai de unde să o știi, că acolo conducerea se schimbă după cum dictează interesele. Mezei e al patrulea director pe care l-a avut Tarom anul acesta.

Aceasta a fost demisă săptămâna trecută. I s-a arătat ușa, așa că a decis să „dea din casă” și să-l acuze pe ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, că a făcut presiuni asupra ei să țină avioanele la sol în ziua moțiunii de cenzură.

Adică să-i întârzie, de fapt, pe parlamentarii care se aflau la bord și care se îndreptau spre București, pentru a participa la votul din Parlament.

Cazul Tarom n-ar trebui să te mire dacă trăiești în România

Primul lucru pe care-l remarci în tot acest scandal e faptul că Mădălina Mezei a decis să facă publice presiunile asupra ei abia după ce a fost demisă.

Se impune aici o cronologie a faptelor. Fosta șefă Tarom a fost demisă marți, 15 octombrie. O zi mai târziu, miercuri, susținea că decizia a apărut brusc și că nu știe motivele pentru care a fost demisă.

„Am avut o Hotărâre a Consiliului de Administrație în care mi se reproșează că nu mi-am dus la îndeplinire hotărârile CA conform mandatului de director general interimar”.
Mădălina Mezei.

Nimic așadar de presiuni.

„Dezvăluirile”, cum ar veni, au apărut abia joi. Fosta șefă Tarom spunea că Răzvan Cuc i-a cerut să anuleze cinci curse interne ale Tarom sau să întârzie, pe cât posibil, decolarea lor.

Era vorba de aeronave care se îndreptau spre București și la bordul cărora se aflau și parlamentari veniți din teritoriu să participe la votul moțiunii de cenzură de joi, 10 octombrie, din Parlament. Mezei susține că ministrul a contactat-o miercuri, cu o zi înainte de moțiune. Ulterior, s-au și întâlnit, miercuri seara. Însuși ministrul Răzvan Cuc a mers în fața locuinței Mădălinei Mezei, unde au discutat despre același lucru.

Confruntat cu acuzațiile, ministrul a avut un răspuns de Radio Erevan. E așa, dar nu-i chiar așa.

”M-am întâlnit cu dna Mezei, miercuri seară, într-adevăr. Nu i-am cerut să țină un avion la sol. Ce să fac să mă duc la mecanici, să scot o piuliță. Am intrebat-o pe dna Mezei ce parlamentari zboară”.
Răzvan Cuc

El spune că nu i-a cerut fostei șefe Tarom să țină avioanele la sol, ci doar a vrut să afle cine sunt parlamentarii de la bord. Se pune întrebarea logică de ce a vrut să afle acest lucru, dar cred că e evident pentru toată lumea.

Companie de stat pentru stat

Nu cred că ar trebui să mai fie o noutate pentru nimeni că instituțiile statului sunt căpușate și că angajările se fac pe pile. Așa e și Tarom, o companie care a înregistrat ani la rândul pierderi și care abia acum și-a mai revenit cu chiu cu vai. De fapt, ceea ce vezi acolo sunt probleme grave de incompetență și greșeli de management. Și nu e vorba doar de problemele pe care le întâmpini când zbori cu avioanele operatorului național.

E vorba de o companie care mai rezistă doar pentru a avea unii un loc călduț și un salariu mai mult decât decent. Politicienii, indiferent de partid, își trimit apropiații acolo, apropiații își aduc rudele și tot așa. Toată lumea mânâncă o pâine, cum s-ar zice. O pâine din banii publici, din banii tăi și ai mei.

Anul acesta, cei mai mulți români au aflat că 800 dintre cei 2.000 de angajați ai Tarom sunt rude.

Încearcă să găsești o performanță notabilă a acestei companii din ultima perioadă. Nu vei găsi și iată câteva cifre. După un deceniu de pierderi, Tarom a revenit pe creștere abia anul trecut, când numărul de pasageri a crescut cu 22%. Dar a fost anul în care la conducere s-a aflat și Werner Wolf, un cetățean german care venea din privat. Condusese divizia BMW pe zona Timișoara-Arad.

Mandatul său, de un an și patru luni, s-a încheiat în martie anul acesta.

De atunci, au început să se perinde pe la conducerea companiei numai directori interimari, cu mandate de câteva luni.  Și asta se vede deja. În prima jumătate a anului, Tarom a avut afaceri de 624 de milioane de lei, în creștere cu 17% față de perioada similară a anului trecut. Dar pierderile companiei de stat s-au adâncit. Este pe minus cu peste 66 de milioane de lei după șase luni, sumă cu 2,5 la sută mai mare decât cea din prima jumătate a anului trecut.

Ultimul an profitabil pentru Tarom a fost 2007, iar în perioada 2008-2018, transportatorul aerian a raportat pierderi cumulate de peste 1,7 miliarde de lei.

Tarom a transportat anul trecut 2,7 milioane de pasageri, Blue Air a depăşit pragul de 5 milioane, iar lider pe piață este Wizz Air, cu 8,3 milioane de pasageri.

Niciun avion pentru președinte (sau ceilalți care ar negocia lucruri în interesul României în afară)

Compania aeriană deținută de stat nu a fost în stare nici măcar să achiziționeze un avion pentru demnitari, cu care să se deplaseze în vizitele oficiale președintele, premierului sau liderii Parlamentului. Se vorbește încă din 2017 de achiziția a două aeronave Airbus. Suntem în octombrie 2019 și nimic. Guvernul era cel care trebuia să urgenteze lucrurile. Dar n-a făcut-o.

Scandalul cu presiunile făcute de ministrul Transporturilor la Tarom ți-a amintit, într-adevăr, că trăiești în România, dar n-ar fi trebuit să uiți asta niciodată. Și a ieșit la iveală tocmai pentru că unul dintre oamenii din Tarom, din cei despre care-ți spuneam că primesc un loc călduț, și-a pierdut acest loc. Și a decis să se răzbune.

Multe altele se întâmplă zilnic acolo și în alte instituții de stat și sunt ținute sub preș. Sunt mușamalizate. Și asta se face de vreo 30 de ani, de când țara asta mimează democrația.

Că tot veni vorba de Tarom, ia drept exemplu avionul Antonov An-24, folosit de Tarom și doborât în decembrie 1989.  Pe 28 decembrie, aeronava pleca spre Belgrad. Era o cursă umanitară cu scopul de a aduce înapoi sânge pentru răniții de la Revoluție.  Avionul s-a prăbușit aproape de București, în județul Dâmbovița (comuna Vișina) și toți cei din interior, șapte persoane la număr, au murit.

Armata dăduse ordin în acea perioadă ca niciun avion să nu părăsească România. Ulterior, transportul umanitar fusese aprobat, dar la bord se afla și un jurnalist britanic ce adunase niște filmări și poze de la Revoluție.

Ancheta s-a întins pe ani buni și nimeni nu a fost tras la răspundere.

Ministrul Răzvan Cuc a fost demis odată cu Guvernul Dăncilă. La DNA s-ar fi deschis un dosar penal pentru abuz în serviciu. Nu se știe cine e vizat. Și probabil că, la fel ca în 1989, nimeni nu va fi tras la răspundere.

Dar ne-am obișnuit. Pentru că n-am aterizat acum în România. Trăim aici.

Conținutul articolelor din secțiunea Opinii reprezintă strict opiniile autorilor textelor și nu reprezintă neapărat poziția oficială a PLAYTECH.ro.