România săracă și risipitoare: câte tone de alimente ajung zilnic la gunoi

Românii cumpără mult și prost, iar risipa alimentară pare o problemă pe care mulți nu o conștientizează. Noi date vin să confirme faptul că, în România, se pleacă cu coșul plin din supermarket, dar mare parte dintre aceste alimente ajung la gunoi.

Românii cumpără mult și prost dacă e să te iei după cele mai recente date care vin să confirme risipa alimentară. În România, în fiecare zi, ajung la gunoi aproximativ 6.000 de tone de alimente. Jumătate dintre aceste provin din gospodării, ceea ce înseamnă că se și produce mai mult decât se consumă. Nu e vorba numai de un apetit de a cumpăra, indiferent ce și când.

„Aruncăm 6.000 de tone de alimente zilnic, în România, 2,2 milioane de tone pe an. Este foarte mult, deşi, repet, în UE suntem pe un loc destul de onorabil faţă de alte ţări care aruncă şi mai mult”, spune Laszlo Borbely, coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă.

Românii cumpără mai mult decât consumă

Datele sunt îngrijorătoare cu atât mai mult cât România nu e în niciun caz pe lista țărilor bogate, ba dimpotrivă. De exemplu, un copil din doi cu vârsta de până la șase ani se află în risc de sărăcie și excluziune socială.

50% din deşeurile alimentare sunt din gospodării, adică din ceea ce produc oamenii. Fie nu reușesc să valorifice marfa, fie nu consumă atât de mult.

„53% (din deşeurile alimentare, n.r) sunt din gospodării (…) Înseamnă că e vorba de noi, de cetăţeni, e vorba de cum ne gospodărim (…). S-au făcut studii, foarte mulţi şi-ar dori să poată colecta deşeuri alimentare, le-ar putea valorifica, dar trebuie să existe un sistem pus la punct. Se degradează mâncarea, o estimare greşită a cantităţii când mergem şi cumpărăm alimente, cumpărături în exces, deci 11,9% se aruncă din mâncarea cumpărată. În Europa media este dublă, deci stăm puţin mai bine, dar încă avem foarte multe de făcut”, a spus Laszlo Borbely.

Cât despre alimentația sănătoasă din rândul populației României, 15% din cetățeni sunt obezi. Stăm mai bine decât alte țări, dar din 2014 acest procent este în creștere. Specialiștii susțin că ar fi nevoie de mai multă atenție. Practic, cumpărăturile ar trebui făcute și gestionate în baza nevoilor, nu în baza impulsului.