Fotografiile care îți arată cât de superbe pot fi fulgerele privite de aproape

Există mulți fotografi care aleargă la propriu după furtuni pentru a face cele mai neașteptate poze. Spre exemplu, fotograful Paul M. Smith face ceva cu adevărat special – mai exact, el caută să captureze sclipirile roșii și rare care apar arareori deasupra norilor de furtună.

Aceste sclipiri roșii sunt cunoscute de mai bine de un secol. Cu toate astea, abia în 1989 au fost văzute pentru prima oară și pe o cameră foto. Ele seamănă cu niște artificii uriașe, haotice și roșii care se întind pe porțiuni din cer, uneori aducând parcă și cu niște moluște. Dimensiunile ajung să fie de până la 48 de kilometri. Se datorează descărcărilor electrice la scară largă din atmosferă și durează ceva mai mult decât fulgerele clasice. Sunt un fenomen foarte rar – atât de rar, încât sunt șanse mari să nu îl fi văzut în realitate până acum.

„[Sclipirile roșii] sunt uneori incorect numite fulgere din atmosfera superioară”, arată Wikipedia. „Cu toate astea, [ele] sunt fenomene din plasmă rece cărora le lipsesc temperaturile canalului cald din fulgerele de troposferă, așa că sunt mai asemănătoare descărcărilor dintr-un tub fluorescent decât descărcărilor de fulgere”.

Revenind la fotograful Smith – el și-a cumpărat primul aparat DSLR în 2015. A început să facă fotografii cu cerul nopții, cu orice de la Calea Lactee la aurora boreală la fulgere. Interesul cel mai mare îl are însă în sclipirile roșii. Acestea îl fascinează atât de mult, încât a început să ofere și lecții fotografilor care vor să le prindă pe cameră.

Deși metoda exactă prin care realizează fotografiile rămâne secretă, se pare că majoritatea imaginilor cu sclipiri roșii sunt capturi dintr-un videoclip. În plus, lui Smith îi place să monteze mai multe camere într-o zonă, pentru a prinde fenomenul din cât mai multe unghiuri posibile.

Oricum ar fi, fotografiile sunt cu adevărat fascinante și îți arată câte mistere ascunde natura.