REVIEW Days Gone: toate motivele pentru care ai vrea jocul și câteva pentru care nu

Days Gone este cel mai nou joc exclusiv PlayStation, însă nu intră în clubul select împreună cu God of War sau The Last of Us.

Uncharted, God of War, The Last of Us, Spider-Man sau Gran Turismo sunt jocuri video pe care le găsești doar pe PlayStation. În esență, aceste titluri sunt motive pentru care ți-ai lua un PS4 în dauna unui Xbox One.

Days Gone, realizat de Bend Studio, este cea mai recentă încercare a Sony de a vine mai multe console, dar, în opinia mea, jocul nu este îndeajuns de bun să te facă să fugi să-ți iei un PS4 sau să regreți că ai un Xbox.

Days Gone este un action adventure in care interpretezi rolul lui Deacon Saint John, care nu e deloc un sfânt, ci un motociclist dur, ce rupe capete în stânga și în dreapta într-o lume post-apocaliptică.

Jocul începe cu sfârșitul lumii. Un virus s-a extins pe planetă și transformă oamenii în brute hiperviolente, un fel de zombie pe steroizi. În acestă nebunie, tu (Deacon) ești alături de soția ta Sarah și de prietenul Boozer. Amândoi sunt răniți și alegi să o trimiti pe ea cu un elicopter și tu să rămâi în urma cu Boozer ca să-l ajuți să supraviețuiască.

După acest moment, acțiunea sare înainte doi ani de zile și afli că Sarah ar fi murit. De aici și numele jocului, “days gone since the last time you saw Sarah”.

O lume în care trebuie să te lupți ca să supraviețuiești

Deacon și Boozer sunt drifteri și încearcă să supraviețuiască numeroaselor pericole din acestă lume virtuală. La scurt timp după ce ai început jocul, Boozer este rănit într-o misiune și apoi afli că Sarah ar putea fi totuși în viață.  Practic, aceste două fiere narative sunt principalele care ți se dezvăluie: să ai grijă de Boozer și să afli dacă Sarah chiar mai este în viață și unde se află.

Mediul înconjurător este plin de pericole și peste tot găsești pe cineva care-ți vrea răul. În primul rând, sunt aceste creaturi numite freakers ce se împart în câteva subdiviziuni: newts (adolescenți transformați) ce stau pe acoperișe și sunt periculoși dacă sunt încolțiți, screamers sunt cei care îi alertează pe ceilalți de prezența ta, apoi mai sunt creaturile care umblă împreună și formează o hoardă.

Dacă asta nu era îndeajuns, în Oregonul din Days Gone mai sunt bande de răufăcători, creaturi sălbatice ca lupi și urși, dar și creaturi infectate de virus ce devin de două ori mai periculoase, dar și indivizi numiți Rippers ce sărbătoresc sfârșitul lumii, îi venerează pe freakers și îi torturează pe cei care-i prind până se alătură lor.

O lume ostilă care te face să te simți în pericol aproape tot timpul. Mai ales noaptea, atunci când freakersii ies din văgăune și devin și mai agresivi.

Când vine vorba de rupt de capete, Deacon are la dispoziție trei tipuri de arme: sidearm – pistol de obicei, o armă principală ce poate fi o mitralieră sau un shotgun și o armă specială ce poate fi o lunetă, o arbaletă etc.

Mai ai la dispoziție și o armă pentru lupta de aproape ce poate fi o bâtă de baseball, un târnăcop și așa mai departe. Acestea sunt foarte satisfăcător de folosit, dar din păcate se distrug în timp. De aceea le schimbi ca pe ciorapi, mai ales la începutul jocului, când nu prea ai muniție pentru arme.

În arsenalul tău mai ai grenade, pietre, cocktailuri molotov și bombe. Pe care le poți face chiar tu sau le poți cumpăra. Surprinzător pentru o lume aflată în colaps am găsit foarte multe ingrediente pentru cam orice și nu am dus lipsă de molotoave sau de bandaje pentru a mă vindeca.

Drept urmare, jocul mi s-a părut destul de ușor pe nivelul normal de dificultate. Singurii inamici care mi-au pus probleme au fost hoardele de freakers pentru care trebuie să te pregătești bine și să plănuiești cum să abordezi situația. În rest, jocul mi s-a părut ușor, iar AI-ul oamenilor mi s-a părut foarte stupid și i-am putut învinge fără mare greutate.

Dacă vrei o provocare atunci poți să încerci jocul pe Hard sau să încerci modul „Survival” ce va fi lansat în iunie și în acest mod nu ai fast travel, nu ai survival vision, inamicii sunt mai dificil de învins și anumite elemente din interfață vor dispărea pentru a-ți crește imersiunea în joc.

Days Gone, action-adventure cu aromă de RPG

Fiecare kill și fiecare misiune îți aduce experiență, iar când atingi un prag primești un punct pe care-l poți investi în trei ramuri: una se referă la îmbunătățirea atacului cu armele de foc, alta al îmbunătățirea atacurilor melee și a treia la abilitățile de supraviețuire.

La început am investit puncte în fiecare ramură, apoi m-am dus mai mult pe armele melee pentru că erau mai eficiente și nu prea aveam muniție pentru mitralieră, dar apoi muniția începe să apară mai des și nu mai este eficient să folosești arme melee pentru că te costă foarte mult să le repari.

Practic, spre final, e mai bine să consumi încărcătoare întregi în zombies decât să repari armele deoarece e mai simplu să cumperi gloanțe decât să găsești “scrap”, necesar pentru a repera armele și motocicleta.

Treptat, Deacon devine mai puternic și asta chiar se simte în combat. Dacă la început îmi era frică să bat și câțiva freakers, spre final doar hoardele mă făceau să transpir.

Apropo de hoarde, acestea reprezintă un pericol redutabil și chiar trebuie să studiezi terenul și să pui bombe pentru a subția hoarda de zombie puțin câte puțin până când toți freakersii au murit.

Momentele de respiro au loc doar în anumite tabere de oameni care încearcă să supraviețuiască în lumea plină de zombies. În aceste tabere poți să cumperi muniție sau piese pentru motocicleta ta. Pentru că dolarii nu mai au nicio valoare a fost implementat un nou sistem de plată bazat pe încredere și credits.

Cu cât faci mai multe lucruri bune pentru o tabără, cu atât tabăra are mai multă încredere în tine și astfel primești mai multe credits pe care să le cheltuiești. Însă doar în acel loc. Când descoperi o altă tabără, o iei de la capăt.

O metodă prin care să crești încrederea și să primești credits este aceea de a face misiuni pentru tabără, dar poți aduce și urechi de la zombie și să donezi carne și plante. Fiecare tabără are un punct forte și o ofertă anume și la început trebuie să te gândești cui ar trebui să donezi urechile pe care le-ai adunat din lume: unii vor putea să-ți dea piese pentru motocicletă, alții arme mai bune etc. Mi-a plăcut sistemul pentru că mi s-a părut foarte realist.

O lume virtuală cu un strop de realism

Ca să străbați distanțele ai propria motocicletă la dispoziție pe care o poți modifica după pofta inimii. Dacă la început e cam rablă, spre finalul jocului deja e o super motocicletă cu care e o plăcere să străbații munții și dealurile din joc.

Apropo, trebuie să fii atent la benzină pentru că se consumă și dacă rămâi fără atunci trebuie să o împingi. Totuși, găsești destul de des benzinării sau canistre cu benzină prin lume și nu prea trebuie să-ți faci griji.

Per total, în cazul Days Gone se văd influențele a trei mari surse: Sons of Anarchy pentru personaje și cultul motocicliștilor, World War Z pentru creaturile pe care ei le numesc freakers și Red Dead Redemption 2 pentru anumite mecanici și pentru lumea open-world.

Jocul e plăcut de parcurs, cu o poveste decentă, fără a excela într-o anumită privință, dar m-am lovit de anumite probleme care mă fac să nu-l consider de calibrul altor jocuri exclusive PlayStation.

Povestea este mai lungă decât mă așteptam, iar personajul Deacon are o evoluție frumoasă și mai întâlnești și câteva alte personaje interesante. Deacon Saint John a fost o surpriză plăcută pentru mine și mă așteptam ca de la un joc exclusiv PlayStation să am parte de un caracter mai profund, nu unul unidimensional. Și asta am primit. Mi-a plăcut în special modul în care ți se înfățișează relația dintre Deacon și Sarah, cu ajutorul flashback-urilor.

Misiunile principale curg bine și nu am simțit că se trage de timp. În schimb, există destul de multe misiuni secundare care au o structură similară și pot deveni plictisitoare repede. Bine că nu te obligă să le faci.

Un joc bun, dar nu îndeajuns de bun

Am avut și inconsistențe la nivel narativ și logic. Într-o scenă unele personaje săpau pământul deși afară ningea. Am mai avut momente când ajungeam într-o tabără pe ninsoare și după ce ieșeam dintr-o clădire, după un moment de loading, era o zi cu soare.

În plus, toate personajele fac același lucru tot timpul, nu contează că e zi sau noapte, nu contează că afară plouă sau ninge, stau în același loc, iar asta face ca lumea să se simtă artificială.

Au mai fost și probleme la nivel de dialog. Unele sunt realizate bine, dar am avut și dialoguri total stupide. A fost o misiune unde trebuia să verific dacă cineva se simțea bine. M-am dus până acolo, l-am întrebat dacă e ok, acesta a răspuns sarcastic că e fantastic și gata. Asta a fost misiunea. Wow!

Din păcate au fost și câteva probleme la nivel tehnic și în unele scene nu au fost redate bine texturile, iar asta s-a întâmplat destul de des. Trecerea de la o scenă bine redată la una cu texturi lipsă e una dureroasă și m-a făcut să ies din atmosfera jocului.

De asemenea, în anumite momente, jocul se “agață” destul de rău, mai ales atunci când mergi cu motocicleta la viteză maximă. Am rulat jocul pe un PS4 și este primul care mi-a făcut astfel de probleme.

Călătoria din Oregonul lui Days Gone a fost una cu momente plăcute, dar și momente neplăcute, iar eu îți recomand să o parcurgi și tu doar dacă ai fost fan al serialului Sons of Anarchy sau al World War Z.

Altfel poți să mai aștepți până la vară când sigur acestă călătorie va fi una mai ieftină.