O specie de rechini ar putea ajuta la construirea unor avioane mai rapide

de: Teodora Tudosie
10 03. 2019
Harvard University

Cercetătorii de la două universități americane au studiat solzii rechinilor, în încercarea de a proiecta drone, avioane și turbine eoliene mai eficiente.

Pielea rechinilor e acoperită de mii solzi care au formă de dinți. Acestea au făcut obiectul numeroaselor studii legate de aerodinamica.

Rechinii își folosesc forma corpului pentru a mări și respectiv micșora ceea ce, în aerodinamică, se numesc forța de portanță și cea de rezistență la înaintare. Prima ajută corpul să-și continue traiectoria, iar cealaltă se opune mișcării. Același lucru îl fac și avioanele în aer.

De aceea, o echipă de biologi și ingineri de la Harvard și University of South Carolina s-a oprit la rechini atunci când a încercat să aprofundeze modalități prin care să îmbunătățească zborul avioanelor.

„Știm foarte multe despre structura acestor solzi, care sunt foarte similari cu dinții umani, dar funcția acestora a fost dezbătută”, a declarat George Lauder, co-autor al cercetării.

Cele mai multe cercetări s-au concentrat pe modul în care acești solzi afectează forța de rezistență la înaintare. De data aceasta, cercetătorii și-au îndreptat atenția asupra forței de portanță.

Astfel, obiectul de studiu a devenit rechinul din specia Mako, cel mai rapid rechin din ocean. Aceștia pot atinge viteze de aproximativ 95 km/h, ceea ce îi face aproape la fel de rapizi precum gheparzii. Acest lucru este impresionant, mai ales pentru că rezistența pe care o opune apa face mai grea înaintarea.

Oamenii de știință au scanat solzii și apoi au printat 3D unii similari. Aceștia au fost lipiți pe profiluri aerodinamice, secțiuni făcute prin aripile avioanelor. Cercetătorii au observat o îmbunătățire semnificativă a forței de portanță în urma folosirii acestor materiale printate. Acestea au funcționat ca generatoare de vortexuri pentru avioane, care au îmbunătățit zborul.

Astfel, raportul dintre cele două principii ale aerodinamicii, portanță și rezistență la mișcare, a fost cu 323% mai bun atunci când au folosit tehnologia inspirată de rechini.

Cercetările ar putea avea curând implicații asupra vehiculelor aeriene.