Țeapa cu ANAF în care n-ar trebui să crezi dacă primești pe mail

România e o țară în care țepele mici, rapide, merg de minune. Ultima „victimă” este ANAF. Bine, realitatea e că victimă e mai degrabă utilizatorul care crede un mail mincinos.

ANAF a avertizat pe Facebook că românii sunt predispuși unei țepe în numele Administrației. E, mai degrabă, o încercare frauduloasă de colectare a unor date confidențiale. E schema veche atât de obișnuită pentru bănci și alte entități care au un public mare.

ANAF a transmis pe rețeaua socială că recomandă tuturor reprezentanților operatorilor economici să ignore orice comunicări neoficiale sau solicitări de date confidențiale care pretind că provin de la ANAF. Acestea sunt însă transmise de la adrese de mail cu origine îndoielnică, așa că n-ar fi prea greu să-ți dai seama care e veridic și care nu.

„Semnalăm cel mai recent caz în care se utilizează fraudulos atât însemnele oficiale ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală și ale Organizației Europene a Administrațiilor Fiscale (IOTA), cât și numele președintelui ANAF, pentru transmite de la o adresă de email anonimă (iota@email.org) un mesaj de tip spam, care conține un virus”, a transmis Adminsitrația.

„Agenția Națională de Administrare Fiscală comunică direct fiecărui contribuabil în parte situația proprie a impozitelor neachitate prin documente oficiale, tipizate, ale căror modele sunt aprobate prin acte normative publicate în Monitorul Oficial al României. Vor fi sesizate autoritățile cu atribuții legale de verificare a tuturor aspectelor implicate”, a completat ANAF în mesajul publicat pe Facebook.

În aceeași săptămână în care Administrația Fiscală a sesizat problema, Vodafone avea una similară, dar pe social media. O pagină dedicată rețelei operatorului invita oamenii să dea like și share, apoi să comenteze cu un număr pe care îl doresc ca să câștige un Samsung Galaxy S9. Pagina MyVodafone Official este încă live, semn că Facebook e prea ocupată cu buna imagine decât cu curățenia.

Altfel, rămâne ca până acum în ambele cazuri: este foarte ușor să păcălești oameni pe internet. De vreo trei-patru ani se tot practică țepele cu „like, share și comentariu cu particip”. Cele cu mailuri false sunt și mai vechi. Fix în momentul în care lumea uită complet că postările respective au existat, un nou val acaparează internetul.