Civilizația care a dispărut din cauza schimbării climatice

În urmă cu 4.000 de ani, oamenii dintr-o civilizație din Valea Indului au început să părăsească orașele în care trăiau și să le lase în urma lor.

Civilizația Harappa trăia în zona unde astăzi se află Pakistanul. În perioada sa de glorie, civilizația aceasta avea o economie înfloritoare și se putea lăuda cu schimburi interculturale realizate la distanță. Chiar și așa, în 1800 î. Hr., oamenii din civilizația Harappa au plecat din căminele lor către satele mici de la poalele munților Himalaya. De ce au făcut asta?

Cercetătorii cred că motivul din spatele migrației lor a fost schimbarea climatică. Dacă astăzi schimbarea climatică se concretizează sub forma încălzirii, pe atunci era mai degrabă vorba de o mică eră glaciară. Aceasta ar fi stricat echilibrul termic dintre emisfere, astfel încât numărul musonilor de iarnă a creascut, iar cei de iarnă au devenit mai uscați. Drept rezultat, agricultura a fost afectată puternic. Oamenii care făceau parte din civilizația Harappa nu mai reușeau să își cultive hrana, așa că au plecat.

„Deși musonii capricioși de vară au făcut agricultura dificilă de-a lungul Indului, la poalele muntelui, umezeala și ploaia veneau mai regulat”, a explicat geologul român Liviu Giosan, de la Woods Hole Oceanographic Institute. „Atunci când furtunile de iarnă din Marea Mediterană au lovit munții Himalaya, au adus ploaie în zona Pakistanului și au hrănit pârâurile mici de acolo. Prin comparație cu inundațiile de la musoni cu care erau obișnuiți de la Ind, era puțină apă”.

Dovezile schimbării climatice se află în sedimentele antice de pe fundul Mării Arabiei. Giosan și echipa sa au luat mai multe mostre și au studiat straturile sedimentare pentru a găsi semnalmentele musonilor. Au descoperit astfel că civilizația Harappa a migrat din cauza problemelor cu musonii. Chiar și așa, ploile s-au rărit și la poalele munților Himalaya, iar în timp civilizația antică a dispărut.

„Nu putem spune că au dispărut exclusiv din cauza climei – în același timp, civilizația indo-ariană ajungea în regiune cu instrumente din Epoca de Fier și cai și căruțe”, a zis Giosan. „Dar este foarte probabil ca musonul să fi jucat un rol”.