Cum ar arăta Europa dacă toate statele și-ar câștiga autonomia

Votul Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană a fost unul dintre cele care au zguduit serios politica în regiune. După Spania și Catalonia, cum ar fi dacă toate regiunile și-ar cere autonomia?

Marea Britanie a marcat pentru prima dată votul unei națiuni care a decis să părăsească alianța europeană și a declanșat, cu siguranță, dorința altor state care ar vrea să urmeze exemplul Regatului Unit. În timp ce Marea Britanie care părăsește UE este, fără îndoială, cea mai mare diviziune pe care o vom putea întâlni în Europa în viitor, există mișcări în întreaga Europă care ar putea duce la separarea fizică a unor națiuni întregi.

În ediția din 2017 a Atlasului Transforming World, care utilizează hărți și alte vizualizări de date pentru a ilustra aspecte majore la nivel mondial, Bank of America Merrill Lynch a realizat o hartă a mișcării secesioniste aflată în creștere pe întreg continentul. Ea ilustrează cum ar arăta lumea dacă mișcările de secesiune inițiate de națiuni ar avea succes, iar regiunile respective și-ar câștiga ori independența, ori o autonomie mai mare.

„Multe zone din Europa au mișcări puternice secesioniste (de exemplu, Scoția, Catalonia, Basc, Flandra, Veneto) sau au partide politice agitante pentru o mai mare autonomie a guvernării”, scriu autorii raportului, potrivit Business Insider.

Alte regiuni din Uniunea Europeană care vor independență

Pe 1 octombrie, Catalania a scos cetățenii la votul de independență, un alt exemplu că Europa este pe cale să se dividă, odată cu dorința națiunilor de a fi independente. Cele mai multe presiuni din vestul Europei se regăsesc în această regiune. Minoritatea catalană a câștigat treptat autonomie politică și culturală, chiar și dreptul de a forma un parlament regional. Însă cetățenii Cataloniei cer să fie independenți și să-și creeze propria țară.

[related]

Nici în Țara Bascilor lucrurile nu sunt mai roz. Deși este singura regiune care nu trimite bani colectați din taxe către capitala Spaniei, este cu mult mai săracă decât Catalonia. Mișcările pentru independența din Țara Bascilor au avut ca rezultat formarea mai multor grupări teroriste, cum ar fi ETA, care de-a lungul celor 50 de ani de atacuri au ucis sute de oameni.

Scoția se află și ea pe lista națiunilor care-și doresc autonomie de când cu Brexitul. Militanții pentru independență solicită în mod voit un al doilea referendum privind despărțirea de restul Regatului Unit după ce a văzut votul inițial respins de populație în 2014. Scoția face parte din Regatul Unit de mai bine de 300 de ani, însă discuțiile cu privire la independență nu s-au oprit nici în prezent.

Scoția are propriul său parlament, iar Partidul Național Scoțian face presiuni pentru a avansa discuțiile despre independență. Discuțiile au luat și mai multă amploare, după ce Marea Britanie a votat în favoarea Brexitului, în timp ce votul Scoției a fost favorabil pentru rămânerea în Uniunea Europeană. Premierul scoțian Nicola Sturgeon a declarat că statul nu ar trebui să fie obligat să părăsească UE și a făcut aluzie la organizarea unui nou referendum, în 2018, când condițiile Brexitului vor fi mai clare, potrivit Digi24.

În această situație se regăsesc Flandra, care face parte din Belgia și dorește separarea de stat, tot din motive economice, Padania, din nordul Italiei, care a invocat la fel, motive financiare, și Corsica, regiune care a început să facă presiuni seriose asupra Franței, multe din ele având caracter violent.