Aceste imagini surprind coșmarul pe care navetiștii din Tokio trebuie să îl îndure zilnic

de: Ioana Bîrsan
04 04. 2017

Fotograful Michael Wolf a petrecut ani de zile documentând cel mai aglomerat sistem de transport din lume, încercând să surprindă coșmarul îndurat de milioane de călători din capitala Japoniei.

Michael Wolf te invită să arunci o privire asupra vieții pe care un navetist obișnuit trebuie să o îndure zilnic, iar ceea ce vei vedea te va lăsa cu o stare profundă de neliniște.

Acesta a luat contact cu trenurile supraaglomerate ale orașului Tokio în 1995, după atacurile cu gaz sarin asupra sistemului de transport al metropolei. Wolf a continuat apoi să se întoarcă în același mediu, împreună cu camera sa, pentru a surprinde imaginea oamenilor blocați în această navetă claustrofobică, conform Bored Panda. 

Linia Odakyu Odawara transportă peste un milion și jumătate de călători zilnic de-a lungul orașului Tokio. Această linie de transport începe în suburbiile din sud-vestul orașului și se întinde de-a lungul a 82,5 kilometri, până în Shinjuku (cea mai aglomerată gară din lume, ținând recordul pentru cel mai mare număr de pasageri zilnici -3,64 de milioane).

Toate imaginile din seria Tokyo Compression au fost realizate într-o singură stație de tren de pe linia Odajyu și, pentru că aceasta dispunea de o singură linie, lui Michael Wolf i-a fost destul de ușor să găsească o poziție potrivită pentru a surprinde atmosfera dureroasă pe care trebuie să o îndure zilnic călătorii. În plus, pentru că aceștia puteau coborî pe o singură parte, fotograful putea să-și apropie camera la 100 de centimetri depărtare de geamul trenurilor care treceau în zonă.

De fiecare dată, scenele claustrofobice erau îndurate fără proteste din partea călătorilor și nu exista niciun semn de agresiune. Însă ferestrele erau în permanență acoperite cu condens, acoperind masele de corpuri îndesate înăuntru.

În fiecare imagine capturată erau surprinse patru sau cinci chipuri chinuite, așa că Michael a decis să intensifice starea privitorilor și să își centreze atenția pe o singură persoană.

 

Scopul artistului este să compună o metaforă vizuală care să surprindă efectul negativ pe care viața din orașele supraaglomerate o are asupra cetățenilor.