Cum vor tinerii din Cluj să facă tehnologia mai utilă: Acestea sunt proiectele care ne-ar ajuta

de: Răzvan Băltărețu
10 03. 2015

România vrea și ea un Silicon Valley. Să fie pus undeva între munți, undeva la mare, să fie cald, sau să fie undeva într-un oraș proaspăt construit. Până avem așa ceva, am ajuns într-un presupus Silicon Valley: Cluj. Este între munți, are facultăți tehnice și de acolo au pornit în România și lume câteva proiecte de succes. Dar ce se întâmplă când strângi mai multe idei și oameni la un loc și în timpul unui hackathon trebuie să și le demonstreze? Asta am vrut să văd.

Cu siguranță în ultimii 10 ani a crescut foarte mult zona IT în România, iar asta dincolo de exportul de idei și oameni în țări deja puternic stabilizate în acest domeniu. De doi ani și trei ediții, există Innovation Labs. Înainte de prima ediție am vorbit cu Răzvan Rughiniș și Andrei Pitiș, mentori, despre ce ar putea ieși dintr-un așa eveniment. În 24 de ore, oamenii vin cu idei și încep să le construiască spre un prototip. Apoi, urmează câteva luni în care îl dezvoltă mai târziu și drumul lung spre finanțare abia apoi începe.

În Cluj am observat că oamenii s-au concentrat pe utilitatea unor proiecte, nu neapărat pe cum să le faci să crească în ochii unor fonduri de investiții. Dacă anul trecut am văzut în București o rețea socială pentru fermieri, acum mi-a plăcut să văd proiectul „Buy and Help“ prin care, folosind marketingul afiliat, să ajuți la strângerile de fonduri pentru diverse cazuri sociale. Vor vrea oamenii să facă așa ceva? În definitiv, ei tot ar cumpăra, doar că ar trebui s-o facă folosind niște link-uri, iar câteva procente din acel preț să se ducă spre strângerile de fonduri.

Pe scurt, acestea sunt proiectele care au trecut mai departe, unde vor avea parte de suportul mentorilor pentru a-și dezvolta ideea. DictaMed este un serviciu care face text din voce, dar pentru medici. Apple, Google, Microsoft și alte companii au soluții similare, dar nu nișate pe acest domeniu. E util? Cu siguranță. Este însă un produs care satisface o nevoie mult prea mică, dat fiind că acum fișele încep să fie înregistrate pe card și online. Această problemă a scrisului urât dispare tehnologie cu tehnologie.

Am apreciat Phone Alias, un serviciu care le permite utilizatorilor să aibă, pe un singur număr, mai multe numere. Creatorii mi-au explicat că vor să facă asta folosind parteneriate cu operatorii, astfel încât să cumpere numere „în bloc“, iar tu să n-ai nevoie decât de unul. Ieși în oraș, „agăți“ și nu vrei să îți dai numărul oficial? Oferi unul fals. Vinzi pe un site de anunțuri și vrei să dai o „țeapă“ sau, cinstit fiind, să nu dai numărul tău? Dai unul fals. Ei bine, o idee foarte bună, ar fi contra cost, iar tu ai fi un cvasi-anonim. Nu este însă nimic nou, doar că aduc comunicarea cu operatorul, astfel încât să poți folosi serviciul și pe telefoane mai puțin smart.

Soft Atac se dorește un serviciu, după cum au spus creatorii în timpul prezentării de trei minute, care aduce experiența de shopping online într-un magazin fizic. Ai vrea asta, consideră dezvoltatorii, pentru că te-ar ghida direct la produsele căutate, ai ști prețul mereu, ai avea o aplicație pe care îți sunt urmărite cumpărăturile. Totuși, de ce ar vrea magazinele așa ceva? Exista un mecanism complex pe baza căruia magazinele aranjează produsele, astfel încât să cumperi mai mult pe măsură ce treci pe lângă mai multe produse. Magazinele fizice nu vor să intri, să iei două roșii și o apă, și sa pleci. Problema aici nu e implementarea și convingerea utilizatorilor – eu vreau -, ci a magazinelor.

SwimPal este un asistent pentru a-ți monitoriza performanța la înot. Fingerdrum Legend este o aplicație care te învață să cânți la tobe printr-un joc pe tabletă sau telefon și poți crea diverse genuri muzicale. Este potrivită pentru DJ.

Și, în final, este preferata mea. Se numește City365 și este aplicația care să îți recomandă unde sunt cele mai mari sau bune reduceri, bazate pe ceea ce preferi și pe localizarea ta. Spre deosebire de Soft Atac, magazinele ar dori o așa aplicație pentru că le permite să elimine rapid stocurile.

Dacă în două zile expiră un stoc de 500 de cutii cu cașcaval, parcă ai vrea să-l dai și să nu rămâi cu el. Așa că are un potențial foarte mare. Rămân însă dificultățile obișnuite: discuția cu magazine, implementarea programului în magazine și convingerea oamenilor să-și instaleze aplicația. Aplicația poate fi realizată foarte repede, dar cine vinde magazinelor? Și aici vine o problemă pe care am remarcat-o.

Românii nu știu să vândă idei și să se vândă pe ei

Înainte de a începe hackathon-ul, oamenii își prezintă ideea într-un minut și încearcă, într-un pitch ad-hoc, să convingă. Ideea a pornit de la un ipotetic moment în care te găsești în lift cu Mark Zuckerberg sau Bill Gates, vrei să le vinzi ideea ta, dar ai timp doar cât ajunge liftul la etajul potrivit. Toți cei pe care i-am văzut la Cluj ar fi eșuat cu grația omului care crede atât de mult în ideea sa, încât asta îl face incapabil să explice de ce e ea bună.

Ei nu au identificat motive simple pentru care ai dori o aplicație, un tracker sau un serviciu. Spre exemplu, a fost proiectul Pizza search. Tu, ca utilizator, ai telefon, aplicație și vrei pizza. Alegi sortimentul și ți se spune cine are cea mai bună ofertă și în cât timp vine. Da, există deja așa aplicații și nu sunt nișate doar pe pizza. Câtă pizza mănâncă un oraș zilnic sau seara (creatorii spun că seara e cererea mai mare) cât să transformi acest produs într-un unul valoros? Probabil că nu suficientă.

Cristian Paţachia, manager de dezvoltare și inovare la Orange România, mi-a spus că este intereant că oamenii vin cu idei și ceea ce încearcă nu e să facă bani rapid, ci să facă un produs util de succes. Într-adevăr, multe proiecte nu aveau și partea de monetizare pusă la punct. Totuși, oricât de nobil este scopul creației, monetizarea îți ajută creația să rămână în viață. În aproape un an, va mai fi o ediție. Poate vor integra mai mult gadgeturile purtabile și realitatea virtuală. Iar în câteva luni vedem cât de mult și-au finisat ideile. Unele au potențialul de a ieși giuvaiere, altele vor rămâne niște pietre de râu frumos șlefuite.