Cum instalezi cel mai ușor Windows 10 pe Mac
Există multe moduri în care puteți rula Windows 10 pe un MacBook sau iMac, mai jos îl voi detalia însă pe cel mai simplu care vă oferă cea mai multă flexibilitate.
Imediat se fac 10 ani de când cei de la Apple au trecut pe arhitectură X86, respectiv procesoare Intel. Tranziția de la PowerPC, pe lângă faptul că s-a reflectat într-o putere de procesare sporită a venit la pachet cu suportul pentru sisteme de operare Windows. Pe vremea când Mac-urile nu se vindeau atât de bine ca acum, oficialii gigantului din Cupertino au făcut chiar și o reclamă pentru a promova abilitatea sistemelor Apple de a rula sisteme de operare Microsoft.
Chiar dacă acele vremuri au apus de mult, în folderul de utilitare din Mac OS X, preinstalat cu SO-ul, există un utilitar intitulat Bootcamp. Acesta din urmă facilitează instalarea oricărei versiuni de Windows, începând cu Windows 7 în format dual boot. Asta înseamnă însă că, pentru a ajunge în Windows, va trebui să reporniți computerul. Deși în această manieră aveți acces la toate fișierele voastre de pe Mac, se pretează doar dacă plănuiți să petreceți foarte mult timp pe Windows și să renunțați aproape complet la Mac OS X.
O alternativă mult mai fiabilă din punctul meu de vedere este utilizarea unei aplicații intitulată Parallels. Utilizând Parallels, generic vorbind, veți rula Windows în mașină virtuală. În trecut, această metodă implica un compromis major de performanță, utilizând însă această aplicație, totate resursele sistemului vostru vor fi folosite de sistemul de operare pe care îl aveți în prim plan. Chiar dacă rulați Windows 10 în fereastră sau pe un desktop virtual separat, vă veți putea juca jocuri pretențioase, gen Battlefield, fără nici un fel de problemă. Veți putea rula aplicațiile voastre favorite sau veți putea testa aplicații care nu rulează pe Mac. În cazul în care rulați Windows 10 prin Parallels în mod Full screen, un simplu swipe cu patru degete stânga dreapta vă va permite să treceți, într-un mod destul de impresionant, de la un sistem de operare la altul.
Ce aveți nevoie pentru a rula Windows 10 pe Mac OS X?
Să începem însă cu începutul. Pentru a instala și rula Windows 10 pe Mac, aveți nevoie în primul rând de un kit de Windows în format ISO. Acesta poate fi descărcat gratuit direct de pe website-ul Microsoft accesând această adresă microsoft.com/en-us/software-download/windows10ISO . Alegeți varianta pe care v-o doriți, limba, dacă îl vreți pe 32 sau 64 de biți și în câteva secunde îl veți putea descărca. Orice Windows vine cu o perioadă de test de 30 de zile, deci nu trebuie să vă stresați dacă vreți să faceți câteva experimente înainte de a investi în costul licenței. Cum am zis și mai sus, aplicația folosită de mine pentru virtualizare poartă numele de Parallels. Aceasta nu este gratuită, dar vine cu o perioadă de test de 14 zile în care veți avea acces la toate funcțiile programului, rămânănd ca ulterior să vă decideți dacă vreți sau nu să investiți 80 de euro în versiune Pro. Parallels poate fi descărcat de aici. Instalarea este una cât se poate de facilă, dar se va încheia cu inițializare procesului de instalare a Windows 10.
Asistentul de instalare pentru Windows 10 din Parallels
După ce v-ați instalat Parallels și v-ați descărcat kitul de instalare pentru Windows 10, puteți începe procesul efectiv de instalare ce necesită doar parcurgerea câtorva pași simpli. Inițial va trebui să alegeți dacă vreți să instalați sistemul de operare de la zero sau vă doriți să migrați întregul Windows cu toate aplicațiile instalate de pe un PC funcțional. Deși nu am experimentat acest scenariu, nu ar avea de ce să nu meargă. Pentru acest tutorial, noi vom opta pentru prima variantă, ,,Install Windows or another OS”. La pasul următor trebuie să alegeți sursa de pe care veți instala Windows 10, un DVD, un fișier imagine – ISO sau un stick USB. Dacă veți opta pentru Image File, în mod automat, asistentul de instalare al Parallels vă va scana întregul computer pentru a găsi imaginea. Puteți grăbi procesul ,,trăgând” fișierul ISO de instalare pentru Windows 10 din Finder în această fereastră. Vi se va confirma că este totul în regulă dacă numele sistemului de operare este recunoscut corect, exact ca în imaginea de mai sus.
Puteți introduce un serial number, dacă îl aveți, în următorul pas al asistentului de instalare. Nu este obligatoriu, dar în situația în care acesta nu există, trebuie debifat ,,This version requires a product key.” Express instalation automatizează câțiva pași ai instalării noului SO și merită să rămână bifat. Astfel, nu va mai trepui să instalați diverse drivere după instalarea Windows 10 pentru a facilita cum se cuvine interacțiunea dintre mașina voastră virtuală și sistemul de operare gazdă, Mac OS X El Capitan.
Acest pas este mai relevant decât ați crede la prima vedere, în special prima și ultima opțiune. Eu am experimentat Software testing și Games only, iar diferențele de performanță, rezoluție pentru conținutul afișat, tipul de interacțiune între sistemul virtualizat și cel gazdă plus alte câteva aspecte sunt semnificative. De preferat ar fi să alegeți exact ceea ce credeți că veți face pe Windows. Nu este nici un răspuns greșit și vă puteți răzgândi și ulterior.
Pentru că Parallels profită de spațiul vostru de pe hard disk într-un mod dinamic, în funcție de aplicațiile pe care le instalați în mașină virtuală, la acest pas un singur aspect este important să-l rețineți. Optați pentru Windows 10, din start veți sacrifica 20GB de spațiu. Dacă vreți să mai instalați și multe alte programe sau jocuri, acelea se vor adăuga ca și spațiu ocupat celor 20GB. Numele personalizabil din partea de sus a acestei ferestre este doar o referință internă pe care o veți vedea în Parallels și care vă este utilă mai ales în cazul în care plănuiți să instalați mai multe sisteme de operare pe Mac folosind aceeași aplicație. La apăsarea butonului Continue, procesul efectiv de instalare a Windows va fi inițiat. Pe parcursul instalării, prezența voastră în fața computerului este opțională, Parallels automatizând majoritate pașilor. În funcție de configurația hardware a sistemului vostru, această etapă nu ar trebui să dureze mai mult de 15 – 20 de minute. Mașina se va reporni singură de mai multe ori, dar, din nou, voi nu trebuie să faceți nimic.
Veți realiza că instalarea a fost finalizată în momentul în care veți vedea în sfârșit bara de start din Windows 10. Pentru a vă asigura că totul a funcționat cum trebuie, este suficient să vă uitați pe Desktop, dacă aveți exact aceleași icoane precum pe Mac, toate driverele au fost instalate. Un alt test implică să intrați în My Computer și să vedeți dacă directoarele voastre de pe Mac figurează după partiția de sistem din Windows ca și cum ar fi montate prin rețeaua locală. În cazul unor eventuale probleme, din meniul Actions al Parallels faceți click pe Install Parallels Tools și așteptați câteva minute până la finalizarea procesului, moment în care vi se va cere și să vă reporniți sistemul de operare virtualizat.
[readmore]
Un alt aspect pe care mai trebuie să-l rețineți este că, în momentul în care rulați Windows 10 în această manieră și conectați un periferic pe USB, indiferent că este un hard disk extern sau o placă de sunet externă, veți întâmpina un pop-up prin care veți alege ce sisteme de operare vreți să interacționeze cu acel periferic, Windows sau Mac OS X. De asemenea, dacă veți rula Windows 10 pe întregul ecran, pentru o experiență de utilizare mai plăcută, gestul pe care trebuie să-l faceți pentru a reveni înapoi la Mac implică un swipe cu patru degete stânga – dreapta.
În principiu, procesul de instalare nu este deloc complicat, dacă aveți uneltele potrivite, un pic de răbdare și atenție pentru a respecta pașii de mai sus. Singurul lucru pe care vi-l recomand este să vă gândiți bine dacă aveți nevoie de așa ceva. Din punctul meu se justifică și o instalare doar în eventualitate că s-ar putea la un moment dat să vă trebuiască. Depinde doar dacă aveți câteva zeci de GB de spațiu pentru sacrificiu.