Cum accesezi fișierele oricând, de oriunde: Soluții de stocare în rețea sau cum faci cloud personal
Cu cât aveţi mai multe dispozitive pe care le folosiţi în mod uzual, cu atât vă aveţi nevoie de mai mult spaţiu, atât acasă cât şi în deplasare. Un cloud personal ar fi perfect.
De câţiva ani folosesc acasă un Time Capsule, un router de la Apple care integrează un hard disk de 2TB. În plus, la un port USB al respectivului Time Capsule mai am conectat un al doilea hard disk de 1,5TB. În total am 3,5TB de spaţiu în reţea pe care îi pot accesa cu uşurinţă de pe laptop, tabletă, smartphone, HTPC etc. În teorie este vorba de un NAS sau Network Attached Storage, o soluţie de stocare care se află în reţeaua locală şi care poate fi folosită într-un amalgam de scenarii. În practică însă, lucrurile s-au simplificat semnificativ acum, faţă de acum 5 sau 10 ani când am auzit prima oară de un astfel de gadget.
Este adevărat că termenul în sine continuă să pară complicat şi de temut, chiar şi pentru cei care consideră că au o afinitate pentru domeniul IT. În realitate însă, o astfel de soluţie este mai utilă acum ca niciodată. Într-o perioadă în care filmăm cu telefonul la rezoluţie Full HD sau 4K, avem întreaga colecţie de fotografii pe tabletă şi cea mai mare parte a activităţii ne-o petrecem pe un ultrabook cu un SSD de 128 sau 256GB, spaţiul de stocare este mai problematic ca niciodată. Când vine vorba de un laptop, putem fără probleme să apelăm un hard disk extern, dar acelaşi hard disk nu poate fi conectat cu uşurinţă la smartphone sau la tabletă.
Mai mult decât atât, am trecut în 2015 şi ne dorim cu toţii să fugim de fire, chiar şi dacă sunt foarte scurte, precum în cazul unui hard disk extern. În contextul în care într-o casă obişnuită există 3-4 telefoane, două tablete, două laptopuri sau poate chiar şi un desktop sau o consolă de gaming, în mod normal, toate acestea trebuie să aibă acces la acelaşi volum de informaţii. Nu vorbesc aici de agenda telefonică care se sincronizează cu Gmail sau iCloud. Mă refer la o colecţie stufoasă de filme şi muzică, o librărie formată din zeci de mii de fotografii din concedii sau documente pe care nu vă permiteţi să le pierdeţi în cazul în care vă scăpaţi laptopul de pământ sau vă este furat telefonul.
Scenarii pentru un cloud personal – Backup
Cu cât aveţi mai puţin spaţiu pe laptop, telefon sau tabletă, cu atât importanţa fişierelor stocate pe ele creşte. În timp, vă veţi da seama că ajungeţi să aveţi doar fotografiiile şi filmele care sunt foarte importante pentru voi pe smartphone şi documentele cu care interacţionaţi foarte des pe ultrabook. Într-o astfel de conjunctură, aveţi nevoie urgent de un sistem de backup foarte bine pus la punct. Nimeni nu se gândeşte că poate să-şi scape telefonul în apă sau că un laptop poate fi furat. Acestea sunt însă scenarii cât se poate de posibile.
Din fericire, în momentul în care aveţi câţiva TB de spaţiu în reţeaua locală, este foarte uşor care în fiecare zi sau în fiecare săptămână să vă salvaţi documentele favorite de pe telefon sau, în cazul unui laptop, să faceţi un backup complet incremental la partiţii întregi. În cazul unui sistem cu OS X, Time Machine, utilitarul inclus în sistemul de operare, face o treabă foarte bună când vine vorba de backup-uri. Aceleaşi lucruri se pot spune şi despre sistemul de Backup şi Restore inclus în Windows. Cea mai mare diferenţă între ele este că un backup de Mac poate fi restaurat pe orice MacBook, iMac sau Mac mini, chiar şi dacă acestea din urmă nu mai are un sistem de operare instalat. Dacă nu vă încântă sistemul de backup inclus în Windows, puteţi apela fără probleme la multe alte utilitare gratuite, cum ar fi AOMEI Backupper sau contra cost, Acronis True Image.
Când vine vorba de backup-uri la telefoane sau tablete, depinde cât de important este tot ce aveţi pe respectivele dispozitive. Dacă aveţi dispozitive Apple, puteţi de exemplu să faceţi backup-uri cu iTunes şi apoi să le copiaţi de pe PC (c:\Users\’nume utilizator’\AppData\Roaming\Apple Computer\MobileSync\Backup\) în reţeaua locală pe micul vostru cloud personal. Acelaşi lucru este valabil şi pentru Android, cu menţiunea că trebuie să folosiţi alte aplicaţi, cum ar fi Kies pentru telefoane şi tablete Samsung, după care să accesaţi locaţia copiilor de siguranţă, My Documents de exemplu. Dacă este vorba doar de filme şi fotografii de pe mobil, prin intermediul unei aplicaţii gen File Explorer pentru iOS sau ES File Explorer pentru Android le puteţi transfera direct pe NAS, fără a mai fi necesar să apelaţi la un computer ca intermediar.
Pentru transfer rapid de fişiere cross-platform am creat un tutorial detaliat în urmă cu ceva timp Cum să-ţi accesezi fişierele de pe PC prin iPad, iPhone şi Android. În principiu este foarte probabil să vă puteţi accesa cloud-ul personal de pe mobil şi când vă aflaţi în celălalt capăt al lumi, doar că în acel context pentru a vă transfera filmele sau fotografiile s-ar putea să fiţi nevoiţi să folosiţi o aplicaţie gen mydlink Access NAS pentru iOS sau Android.
Scenarii pentru cloud personal – sever de multimedia
Odată cu trecerea timpului este inevitabilă dobândirea unei colecţii generoase de filme şi muzică, indiferent dacă acestea sunt în format DVD, MKV, MP3, MP4 sau DivX. Într-o lume ideală, acestea ar trebui să poată fi accesate de oriunde sau măcar de pe orice, indiferent dacă este vorba o tabletă, o consolă de jocuri, un HTPC sau un player dedicat de conţinut multimedia gen Boxee Box. Practic, atât timp cât un dispozitiv are posibilitatea de a se conecta la reţeaua locală din casă ar trebui să aibă posibilitatea de a vă accesa toată colecţia de filme şi muzică.
Pentru un astfel de scenariu, un NAS este ideal. Implicit, NAS-ul este vizibil în reţea ca orice alt sistem. Îl accesaţi şi ajungeţi la hard disk-ul sau hard disk-urile din interior. În teorie, puteţi defini nume de utilizatori cu care să accesaţi doar anumite directoare sau, dacă este cazul, partiţii. Având însă în vedere că nu este vorba de un mediu corporate, ideal ar fi ca orice dispozitiv al vostru să poată accesa toate informaţiile fără prea multe bătăi de cap. Aici se simplifică semnificativ ecuaţia. Practic, orice NAS, router cu hard disk conectat la USB sau router cu hard disk integrat, vă partajează acel colecţia voastră de fişiere printr-un protocol intitulat CIFS, specific sistemelor cu Windows, NFS, specific sistemelor cu Linux sau AFP, dedicat în principal Mac-urilor. În majoritatea situaţiilor, dacă aveţi posibilitatea să alegeţi, ar fi bine să optaţi pentru Windows CIFS deoarece este recunoscut şi de către celelalte platforme sau dispozitive.
În ceea ce priveşte consolele de jocuri, precum Xbox sau PS3, deşi acestea pot accesa locaţii din reţea pentru a rula conţinut multimedia de pe ele, partajarea acelor locaţii ar trebui realizată prin UPnP sau Universal Plug and Play. Partea bună cu acest standard este că asigură compatibilitatea şi cu diverse Smart TV-uri sau playere dedicate de conţinut cu conectivitate la reţea. Special pentru posesorii de dispozitive Apple, de multe ori, în pagina web de configurare a unui NAS veţi găsi şi iTunes Library. Acea bifă este gândită pentru cei care au unul sau mai multe Apple TV-uri în casă şi le folosesc pentru ascultat muzică din reţea. În acel caz particular trebuie însă să vă autentificaţi cu acelaşi nume de utilizator Apple şi parolă atât pe Apple TV sau în iTunes pe un PC, cât şi pe NAS.
Dacă folosiţi în cea mai mare parte a timpului un laptop sau desktop, indiferent de sistemul de operare, merită să aveţi în vedere, dacă nu ştiaţi deja, că o anumită locaţie din reţea poate fi montată ca un hard disk local, pentru a fi accesibilă cu uşurinţă din interiorul programelor voastre favorite. Practic, acei 2TB de filme şi muzică pe care îi aveţi pe un hard disk extern conectat la router pot avea asociată litera Z: în My Computer. Nu trebuie decât să aveţi respectiva locaţie din reţea într-o fereastră de Windows Explorer, să faceţi click dreapta pe ea şi să optaţi pentru Map Network Drive. În noua fereastră este suficient să definiţi litera pe care o doriţi asociată acelei partiţii şi să confirmaţi alegerea cu un click pe Ok.
Cum accesaţi un cloud personal prin internet
Indiferent dacă este vorba de un NAS dedicat sau de un router cu hard disk intern sau cu hard disk extern conectat la el pe USB, toate acestea, în anumite condiţii pot fi accesate prin internet. Nu vorbim aici de un PC pe care voi îl folosiţi ca server de fişiere şi care stă în permanenţă pornit. Acela poate fi accesat foarte simplu prin Team Viewer, chiar şi doar pentru transfer de fişiere.
Anumite NAS-uri dedicate, precum modelele mai recente de la D-Link din seria ShareCenter pot fi foarte uşor accesate prin internet, atât de pe un PC, cât şi de pe dispozitivele voastre mobile cu iOS sau Android, prin aplicaţii dedicate. Dacă aveţi însă un NAS mai bătrân, nu vă faceţi griji. Este suficient să aflaţi adresa IP a acestuia din reţeaua locală şi să o înaintaţi către internet, fie trecând-o la secţiunea DMZ din pagina de configurare a router-ului, fie optând pentru varianta cu Port Forwarding. În primul caz, dacă aveţi un IP static prin intermediul căruia vă conectaţi la internet, gen 87.231.256.72, atunci când veţi accesa dintr-o fereastră de My Computer, oriunde din lume, acea adresă veţi fi întâmpinat de o fereastră de autentificare, după care vă veţi putea accesa fişierele ca şi cum aţi fi acasă. În cazul variantei cu Port Forwarding, în aceeaşi fereastră de My Computer trebuie introdus IP-ul vostru, urmat de numărul portul definit anterior, ex. 87.231.256.72:2754.
Variantele de mai sus sunt cele mai simplu de implementat. Pentru un nivel sporit de securitate şi dacă NAS-ul sau router-ul vostru suportă aşa ceva, puteţi opta pentru un server de FTP. În cazul în care aveţi un PC cu Windows ca server de fişiere, puteţi foarte uşor să-l transformaţi într-un server de FTP printr-un utilitar gen FileZilla. De asemenea, un sistem de operare dedicat pentru NAS, precum FreeNAS include astfel de opţiuni. Următorul nivel de securitate pentru care puteţi opta, dacă lucraţi cu fişiere sensibile poartă numele de VPN sau VIrtual Private Network. Aceasta nu este însă cea mai simplă metodă când vorbim de un utilizator obişnuit care nu-şi doreşte decât să-şi acceseze pozele din vacanţă de oriunde.
Dispozitivele necesare pentru un cloud personal
Cum am spus şi în introducere, concepte precum NAS, stocare în reţea sau cloud personal au devenit mult mai facile în 2015, decât în urmă cu ceva timp. Această realitate se datorează în parte unor dispozitive menite să fie mult mai intuitiv de configurat şi mai uşor de folosit. Nu sunt neapărat cele mai ieftine, dar având în vedere că le cumpăraţi o dată şi le folosiţi cinci ani sau, cu puţin noroc, zece ani, investiţia iniţială se justifică.
ASUS RT-AC66U este un router ultra rapid compatibil cu cele mai noi standarde de comunicaţii cu fir sau fără. Are patru porturi de reţea ethernet şi un al cincilea pentru conexiunea la internet, toate Gigabit (10/100/1000 MBps). Pe wireless, atinge viteze maxime de 1750Mbps(450 + 1300 Mbps) datorită faptului că este dual band (funcţionează pe 2,4 şi 5 GHz) şi este compatibil cu standardele de comunicaţii IEEE 802.11 a/b/g/n/ac. Are două porturi USB şi pot fi folosite atât pentru partajarea unui hard disk sau a unei imprimante în reţeaua locală sau prin internet, cât şi pentru modemuri USB de internet 3G/4G. Printre funcţiile sale avansate se numără VPN Pass Through, UPnP, DDNS şi Firewall. Are un preţ de achiziţie de 660 lei.
Apple Time Capsule 2TB A1470 este soluţia celor de la Apple menită să funcţioneze atât ca router wireless IEEE 802.11ac, cât şi ca NAS, incorporând un hard disk de 2TB. Pe lângă patru porturi gigabit Ethernet, pe spatele său se regăseşte un port USB care mai poate găzdui un al doilea hard disk extern sau o imprimantă. În ceea ce priveşte conectivitatea wireless, este dual band şi poate genera două reţele wireless diferite pe 2,4 şi 5GHz. Pentru a-l configura, cei de la Apple au creat un utilitar AirPort Utility care este descărcabil gratuit pentru PC-uri, dar este inclus nativ pe orice Mac, iPhone, iPad sau iPod Touch. Utilizatorii de Mac-uri mai au beneficiul că-l pot folosi pentru backup-uri prin Time Machine, utilitarul inclus în OS X. În orice alte circumstanţe, cei 2TB pot fi accesaţi fără probleme de pe orice sistem cu Windows, Linux sau OS X, orice smartphone, tabletă sau player dedicat. Varianta cu 2TB costă 1350 lei.
D-Link ShareCenter DNS-320L este un NAS dedicat de ultimă generaţie de la D-Link ce poate găzdui două hard disk-uri. Acestea pot fi configurate în mod JBOD (Just a bunch of disks), RAID 0, pentru viteză sporită, sau RAID 1 pentru backup şi redundanţă. Este foarte uşor de configurat. Se integrează în reţeaua locală printr-un port Gigabit Ethernet şi are şi un port USB pe care îl puteţi folosi pentru a conecta un al doilea hard disk sau pentru a partaja o imprimantă. Poate fi folosit ca server UPnP pentru a fi accesat de pe orice PC sau consolă de jocuri. Cel mai mare avantaj al său mi se pare însă că este dat de modul în care datele voastre pot fi accesate de oriunde de pe internet. După ce v-aţi creat un cont pe MyDlink.com şi v-aţi autentificat cu acelaşi nume de utilizator şi parolă pe pagina de configurare a NAS-ului, orice film, poză, document sau fişier de orice tip poate fi vizualizat, copiat sau şters prin intermediul aplicaţiei de mobil mydlink Access-NAS sau folosind pagina web www.mydlink.com.
Momentul în care să treci la stocarea în reţea
Despre NAS-uri, routere inteligente şi cloud computing s-au scris şi se vor mai scrie multe articole. Între timp s-a schimbat însă o particularitate foarte importantă a acestui spectru de activităţi. Cel mai important aspect ţine de facilitatea cu care astfel de aparate pot fi integrate în reţeaua voastră existentă. În al doilea rând, amalgamul de gadgeturi pe care îl aveţi în casă trebuie să aibă acces la o locaţie centralizată cu toate documentele voastre importante. Este redundant ca în 2015, când aveţi în permanenţă acces la o conexiune rapidă la internet, să aveţi aceleaşi poze, aceleaşi filme şi aceleaşi documente pe trei sau patru dispozitive diferite, când le puteţi avea într-un singur loc şi, de acolo, le puteţi accesa cu un timp de aşteptare aproape inexistent.