Director Intel: ”Românii au cel mai mare grad de creativitate” [INTERVIU]

Thomas Osburg este director Europe Corporate Affairs în cadrul Intel, companie al cărei nume este sinonim cu inovația. Reprezentatul Intel s-a aflat la București pentru Forbes CEE Forum, eveniment la care a vorbit despre inovație. Playtech a stat de vorbă cu el, dar și cu Monica Ene-Pietroșanu, Country Manager. 

”Care sunt factorii cheie pentru ca inovația să aibă succes”, se întreabă Thomas Osburg. ”Totul începe cu o viziune”, spune el. ”Trebuie să ai o viziune, trebuie să ai un țel spre care să te îndrepți. Altfel ai doar ceva nou. După asta poți începe să pui lucrurile cap la cap. Trebuie să fii mai concentrat pe procese decât produse. Când oamenii se gândesc la inovație, se gândesc la produse. Dar inovația se găsește foarte mult în modul în care faci lucrurile, în procesele prin care implementezi tehnologia. Nu e vorba de the next big thing (n.red – următorul lucru important), ci de toate lucrurile mici – acestea își recuperează cel mai repede investițiile.”

Intel crede în România și în români

Are România această viziune despre care vorbește directorul Intel? Avem un țel spre care să ne îndreptăm? Putem începe să punem lucrurile cap la cap? Thomas Osburg pare să aibă încredere în țara noastră și în capacitatea românilor de a inova. ”Din câte înțeleg eu, da. Toate viziunile pot fi optimizate, dar din ce am auzit, există o viziune care poate scoate România din criză, o viziune care o poate ajuta să devină un hub pentru tehnologie. România este printre primele locuri la nivel mondial în ceea ce privește numărul de angajați în sectorul IT, pe cap de locuitor. Acest lucru nu este o coincidență”.

Orice inovație și orice viziune are nevoie de o susținere, iar reprezentanții Intel spun că gigantul este un stâlp pe care România s-a sprijinit în timpuri de criză și pe care se poate s prijini în continuare. ”Intel investește anticiclic. Asta înseamnă că atunci când este o criză, noi începem să investim mai mult. Acest lucru s-a văzut – centrul din București, achiziția din Cluj (n. red. – Intel a achizionat, de curând, un nou centru de cercetare și dezvoltare în Cluj) și toți oamenii angajați de Intel în România. De asemenea, ce am mai văzut în ultimul deceniu este că unele companii se mută dintr-o parte în alta, dar nu mai este vorba despre costuri, ci despre potențialul unei țări de a inova. Este vorba despre cum gestionează o societate inovația și despre cum o implementează. Chiar și în sectoarele care nu au legătură cu tehnologia, România este printre țările fruntașe. De exemplu, în primul rând, româncele sunt cele mai inovatoare femei din domeniile non-STEM (n.red. – STEM – acronim: știință, tehnologie, inginerie, matematică) din toată Europa. În al doilea rând, indiferent de gen, chiar și zonele non-tehnice, românii au cel mai mare grad de creativitate”.

”Dacă vă uitați la investițiile din 2009 și până acum, Intel a avut o investiție susținută privind locurile de muncă ce necesită calificare înaltă. Avem, în momentul de față, 400 de angajați în toată țara. Majoritatea lucrează în cercetare și dezvoltare. Investițiile nu se fac numai pentru binele Intel. Investițiile se fac și în piețele pe care operăm, dezvoltăm în continuu relații cu universități – am început cu Universitatea Politehnică din București și acum avem parteneriate cu peste 50 de universități, și investim, în general, în sistemul educațional”, a declarat Monica Ene-Pietroșanu.

Intel vrea inovații în orice domeniu

Scopul Intel este de a îmbogăți viețile oamenilor prin inovație, susține Thomas Osburg. Acest lucru se face prin numeroase modalități, mai exact, prin găsirea unor răspunsuri la niște întrebări care au potențialul de a schimba lumea. ”Avem o experiență tehnologică excelentă. Majoritatea lumii este fericită cu ea, dar am început cu un laptop, apoi a venit și smartphone-ul și alte lucrui, iar acum toată lumea cară câte trei dispozitive, cu câte trei încărcătoare. Primul lucru pe care îl faci când ajungi la un hotel este să-ți pui toate cele trei dispozitive la încărcat – această experiență nu este una bună. Întrebarea este cum poate tehnologia să îmbunătățească această situație, cum putem face viața oamenilor mai ușoară prin tehnologie. O altă întrebare este cum poți ține datele în siguranță, dar și să ai acces la ele oricând dorești. Un alt exemplu ține de societate – în Filipine, împreună cu membrii comunității locale, am lucrat la o soluție pentru ca pescarii să aibă un sistem mai bun de a detecta zonele în care pot fi găsiți peștii. Asta a adus la capturarea unor cantirăți mai mari de pește și dezvoltarea economică în zonă a fost mai mare. Când vorbim despre tehnologie trebuie să ne întrebăm cum poate fi aplicată ea cu succes.”

Întrebările acestea au început să-și găseaască răspunsuri în cadrul companiei, dar directorul Europe Corporate Affairs spune că un ”răspuns definitiv nu va fi găsit niciodată”. ”Sunt foarte multe probleme care au rămas nerezolvate. Să luăm cazul dispozitivelor purtabile. Deocamdată sunt dispozitive de sport, dar încep să devină dispozitive de modă. Când tragi linie, aceste dispozitive sunt extraordinare, pentru că te ajută să înțelegi mai bine ce faci. Poți măsură o mulțime de lucruri, dar asta duce la generarea de date. Și foarte multe companii sunt interesate de date, iar datele în sine pot fi, teoretic, exploatate. Se creează noi modele – cine ar putea fi interesat de aceste date? Poate compania de asigurări, care vede că nu faci suficientă mișcare și care îți poate crește tariful. Acesta este lucrul negativ. Pe de altă parte, am observat că aceste unelte – aceste dispozitive purtabile – nu pot comunica între ele. Nu ar fi plăcut să putem alerga împreună dimineața, să vedem cât a făcut fiecare dintre noi și să fim motivați”.

Osburg a vorbit și despre educație. Mai exact, despre educarea persoanelor care educă generațiile acutale de elevi și studenți. ”Există profesori destul de în vârstă – peste 50 de ani – care și-au redactat lucrarea de licență pe o mașină de scris, când nici măcar nu exista cuvântul PC. Acum sunt puși în situații în care elevii vin cu propriile smartphone-uri, propriile tablete, propriile laptopuri, iar Internetul este gratuit. Cum pot școlile să îmbunătățească procesul de educare? Numai pentru că acei copii au un dispozitiv, asta nu înseamnă că sistemul educațional devine mai bun. Când tehnologia și pedagogia lucrează mână în mână, atunci se pot face lucruri pentru a îmbunătăți educația”, a declarat directorul Intel. În acest sens, compania a încheiat deja un parteneriat cu Ministerul Educației din România și a creat un program de educare a profesorilor.

Intel Galileo și Intel Edison stau la baza viitorului imaginat de companie

A trecut un an de la lansarea Galileo, placa de dezvoltare pe bază de Arduino care le permite studenților, inginerilor sau hobby-iștilor să realizeze fel de fel de gadgeturi inteligente. Ce s-a întâmplat în acest an? ”Pentru Intel miza a fost creșterea interesului față de STEM. Am văzut foarte mulți copii care au văzut placa și au zis că este «cool» și că pot face ceva cu ea. Acestea sunt tehnologii ale viitorului prin care noi investim în educație”, spune Osburg. Pe scurt, proiectul Galileo este considerat un succes și a fost îmbrățișat de școli și universități din întreaga lume. Este, de asemenea, și o unealtă prin care Intel vânează potențiali angajați. Totuși, ”avantajele pentru Intel sunt mici, dacă te gândești la faptul că acei oameni pot căuta un loc de muncă în altă parte, având deja un bagaj de cunoștințe destul de mare”.

Intel Edison este a doua placă de dezvoltare lansată de Intel. Partea interesantă la aceasta este că este, practic, un computer de dimensiunile unui card microSD. Ce planuri are compania cu acest dispozitiv. Speră să pornoească o revoluție în domeniul accesoriilor purtabile inteligente? ”Revoluție e un cuvânt mare. Pentru noi deschide porțile către o nouă piață. Intel este lider pe partea de procesoare pentru computere. Purtabilele sunt dispozitive destul de mici și nu cred că poate spune cineva, în definitiv, cum va evolua această piață în următorii patru ani. Vedem totuși aceste dispozitive care îmbogățesc viețile utilizatorilor și că este nevoie de ele. Așa că piața este de interes pentru Intel, iar Edison este răspunsul companiei la această cerere.

Atât Galileo, cât și Edison au la bază procesorul Intel Quark. Acesta și-a găsit loc și în orașele inteligente, precum Nisa sau Dublin, unde este folosit pentru monitorizarea poluării sau pentru a crește sustenabilitatea. Își imaginează Intel un viitor în care dispozivitele purtabile personale interacționează cu orașele pentru a salva lumea? Se pare că da. Cel puțin asta susține Monica Ene-Pietroșanu. ”Există foarte mult potențial privind aceste inovații pe care Intel le creează și le pune pe piață. Intel are numeroase proiecte privind sustenabilitatea orașelor. Potențialul este uriaș”, a explicat Country Manager-ul pentru România. ”Orașele inteligente sunt un cumul de tehnologii inteligente: există mașini inteligente, senzori inteligenți. Dacă aduni date despre o stradă și afli că e poluată, nu te ajută cu nimic până nu creezi un întreg ecosistem care să te ajute să rezolvi problema”, a completat Osburg, menționând și că este nevoie de o infrastructură de internet broadband mai performantă, care să poată face față transferului enorm de date dintre tehnologiile inteligente.

 Exemplu de gadget ce poate fi construit cu Intel Galileo