Tot mai puțin petrol disponibil pentru situații de criză. Ce urmează pentru prețurile la benzină și motorină
Piața mondială a petrolului a rămas cu o „plasă de siguranță” mult mai subțire după crizele din acest an. Guvernele și companiile au scos cantități uriașe din stocuri pentru a compensa problemele de aprovizionare provocate de conflictele din Orientul Mijlociu și Ucraina. Consecința este că o nouă perturbare ar putea fi absorbită mult mai greu, iar efectele s-ar putea vedea inclusiv în prețurile plătite de români pentru benzină și motorină, scrie Reuters.
Ce înseamnă, de fapt, că se termină „rezerva”
În primul rând, este important de precizat faptul că asta nu înseamnă că lumea rămâne fără petrol și nici că benzinăriile vor rămâne în curând fără carburanți. Problema este alta: scad stocurile care pot fi introduse rapid pe piață atunci când apare o criză.
Țările membre ale Agenției Internaționale pentru Energie trebuie, în mod normal, să asigure stocuri echivalente cu cel puțin 90 de zile de importuri nete. Aceste rezerve funcționează ca un tampon: dacă războiul, un dezastru natural sau o problemă de transport reduce brusc oferta, petrolul din depozite poate fi eliberat pentru a evita o explozie a prețurilor.
În martie 2026, statele AIE au decis să pună la dispoziția pieței nu mai puțin de 400 de milioane de barili, cea mai mare intervenție de acest fel din istoria organizației.
Doar o mică parte din petrol mai poate fi folosită rapid
Amin Nasser, directorul general al Saudi Aramco, susține că mai există mai puțin de șase miliarde de barili în stocurile comerciale globale, însă cea mai mare parte nu poate fi pusă imediat pe piață. Potrivit acestuia, numai aproximativ 10% sau chiar mai puțin ar fi efectiv disponibil în acest moment.
Motivul este simplu: cifra totală include și petrol care, practic, nu poate fi extras rapid – de exemplu, cantități necesare funcționării conductelor sau rămase în instalațiile de stocare. În plus, guvernele trebuie să păstreze anumite niveluri minime pentru situații cu adevărat grave.
Astfel, G7 a convenit acum punerea pe piață a încă 100 de milioane de barili de țiței și motorină, iar detaliile intervenției urmează să fie clarificate.
Cum poate ajunge problema la pompele din România
Pentru români, principala consecință nu este lipsa fizică a carburantului, ci riscul unor prețuri mai mari și mai volatile.
Petrolul se tranzacționează pe o piață internațională. Dacă oferta devine insuficientă sau comercianții se tem că aceasta ar putea scădea, cotațiile cresc. Pe 7 octombrie, petrolul Brent se tranzacționa în jurul pragului de 100 de dolari pe baril, pe fondul noilor riscuri privind aprovizionarea.
Scumpirea țițeiului nu se transferă automat și integral în prețul unui litru de carburant în România. Prețul de la pompă mai depinde de cursul valutar, costurile de rafinare și distribuție, marjele comerciale și, foarte important, de taxe. Totuși, dacă petrolul și produsele petroliere rămân scumpe o perioadă lungă, presiunea ajunge inevitabil și pe piața locală.
Motorina este în prezent o problemă deosebită, deoarece piața produselor rafinate este chiar mai tensionată decât cea a țițeiului.
Scumpirile nu s-ar opri la benzinării
Un petrol mai scump afectează și persoanele care nu conduc. Motorina intră în costurile transportatorilor, agriculturii și distribuției de mărfuri. Dacă firmele plătesc mai mult pentru transport, o parte din cost poate ajunge în prețul alimentelor și al altor produse.
De asemenea, carburanții mai scumpi pot alimenta inflația și pot crește costurile transportului aerian.
Refacerea rezervelor ar putea dura până la doi ani
Problema nu se rezolvă imediat după încheierea actualelor perturbări. Amin Nasser estimează că refacerea stocurilor ar putea necesita până la doi ani, în condițiile în care lumea trebuie simultan să acopere consumul curent.
Asta înseamnă că piața petrolului intră într-o perioadă în care are mai puțin spațiu de manevră. Nu există certitudinea că benzina și motorina se vor scumpi continuu, deoarece prețurile pot coborî dacă producția și exporturile cresc sau tensiunile geopolitice se reduc. Însă, cu rezervele diminuate, următoarea criză de aprovizionare ar putea ajunge mai repede în prețul barilului și, în cele din urmă, în factura plătită de șoferi la pompă.