Neliniște în elita de la Moscova. The Economist: Putin se teme pentru propria viață dacă războiul se termină fără Donbas

Vladimir Putin ar fi decis să intensifice din nou războiul împotriva Ucrainei, iar unul dintre motive ar avea legătură inclusiv cu propria sa supraviețuire politică și fizică. Surse apropiate Kremlinului susțin, într-o relatare publicată de The Economist, că liderul rus consideră că încheierea războiului fără cucerirea cel puțin a întregului Donbas ar putea fi percepută drept un eșec periculos pentru regimul său. În acest context, Rusia s-ar pregăti să trimită încă 300.000-400.000 de oameni pe front.

„Mă vor spânzura”, le-ar fi spus Putin apropiaților

The Economist relatează, pe baza informațiilor primite de la surse apropiate Kremlinului, că Putin se teme de consecințele pe care le-ar avea terminarea războiului fără atingerea obiectivelor sale minimale. Potrivit unei surse citate de publicație, la un moment dat în timpul războiului Putin le-ar fi spus unor apropiați: „Mă vor spânzura”.

Publicația nu precizează însă când a fost făcută afirmația, în ce context exact și nici la cine s-ar fi referit liderul rus. Informația trebuie, așadar, privită ca o relatare provenită de la o sursă anonimă, nu ca o declarație publică a președintelui Rusiei.

În analiza The Economist, Putin ar considera cucerirea întregului Donbas drept rezultatul minim pe care l-ar putea prezenta în Rusia ca pe o victorie.

Vezi și:

Pensia anticipată pentru femei în 2026. Ce acte trebuie depuse și când sunt necesare certificatele de naștere ale copiilor

Încă 300.000-400.000 de oameni ar putea fi trimiși pe front

Nici continuarea războiului în forma actuală nu ar reprezenta însă o soluție convenabilă pentru Kremlin. După ani de lupte, Rusia nu a obținut o schimbare decisivă pe câmpul de luptă, în timp ce conflictul continuă să consume resurse.

„Scenariile bazate pe inerție sunt dezavantajoase pentru Kremlin”, a explicat pentru The Economist un reprezentant al elitei ruse, referindu-se la consumarea resurselor economice și a capitalului politic.

Una dintre variantele luate în calcul ar fi, prin urmare, o nouă escaladare. Sursele publicației vorbesc despre posibilitatea trimiterii a încă 300.000-400.000 de persoane pe front. Kremlinul nu ar avea nevoie neapărat să anunțe oficial un nou val de mobilizare, în condițiile în care ordinul inițial din septembrie 2022 nu a fost anulat.

Recrutarea suplimentară ar putea fi lăsată în responsabilitatea autorităților regionale, astfel încât eventualele nemulțumiri să rămână localizate. Potrivit relatării, un asemenea sistem ar fi deja testat în regiunea Penza, unde există acuzații că bărbați ar fi fost reținuți pe stradă și trimiși forțat la război.

Vezi și:

Cât de pregătită este Europa pentru un atac al Rusiei. De ce nu se poate apăra încă singură, conform unui raport UE

Primele țări care ar trebui să oprească Rusia în cazul unui atac. Planul pentru apărarea Europei fără americani, cum ar putea începe un nou război

Rusia ar putea intensifica și operațiunile hibride

Escaladarea nu s-ar limita la câmpul de luptă din Ucraina. Potrivit The Economist, serviciile occidentale iau în calcul posibilitatea intensificării acțiunilor hibride și de sabotaj împotriva aliaților Ucrainei.

Există inclusiv temeri privind posibile acțiuni împotriva unor fabrici europene care produc arme și echipamente militare destinate Kievului. În același timp, evaluarea prezentată de publicație este că Putin nu urmărește o confruntare militară directă cu NATO.

Pe plan intern, Putin ar putea intensifica și represiunea împotriva celor considerați adversari, mai degrabă pentru a proiecta forță decât pentru că aceștia ar reprezenta în prezent o amenințare directă la adresa puterii sale.

„Există un sentiment tot mai mare că împăratul este gol”

În spatele ușilor închise, atmosfera din elita rusă ar deveni tot mai apăsătoare. Problema nu ar fi doar situația economiei sau rezultatele militare, ci timpul pe care Rusia l-a consumat în război.

O sursă citată de The Economist consideră că, indiferent de rezultatul final, aproape cinci ani de lupte ajung să fie percepuți ca un eșec. Un alt reprezentant al elitei vorbește despre un sentiment tot mai răspândit că „împăratul este gol”.

Asta nu înseamnă însă că puterea lui Putin este pe punctul de a se prăbuși. Evaluarea prezentată de publicație este că liderul de la Kremlin dispune în continuare de suficiente resurse economice, politice și de un aparat represiv suficient de puternic pentru a continua războiul.

Tocmai aici apare însă dilema Kremlinului: continuarea conflictului fără rezultate decisive consumă resurse și accentuează nemulțumirea, în timp ce oprirea lui fără un rezultat pe care Putin să îl poată prezenta drept victorie ar putea fi interpretată ca un semn de slăbiciune. Potrivit surselor citate de The Economist, răspunsul ales de liderul rus pare să fie, cel puțin deocamdată, o nouă escaladare.

Pensia anticipată pentru femei în 2026. Ce acte trebuie depuse și când sunt necesare certificatele de naștere ale copiilor