Bunicii vor să lase apartamentul direct nepotului, nu copiilor lor. Când poate fi contestată decizia după deces

Bunicii pot lăsa un apartament nepotului prin testament sau i-l pot dona în timpul vieții, însă aceste acte nu înlătură automat drepturile propriilor copii. După deces, copiii care au calitatea de moștenitori rezervatari pot cere respectarea părții protejate de lege, dacă aceasta a fost încălcată. Nemulțumirea față de alegerea bunicilor nu este, singură, suficientă pentru anularea actului.

Bunicii pot alege nepotul, dar fiecare dispune de propriile drepturi

Un bunic poate desemna prin testament persoana care să primească apartamentul după moartea sa. Nepotul poate beneficia de această dispoziție chiar dacă părintele său, copilul bunicului, este în viață.

Testamentul nu transferă proprietatea imediat și poate fi revocat. Uniunea Națională a Notarilor Publici explică regulile testamentului și precizează că libertatea de a lăsa averea unei singure persoane este limitată de rezerva succesorală.

Dacă apartamentul aparține ambilor bunici, trebuie stabilit ce drept de proprietate are fiecare. Un bunic nu poate transmite prin propria dispoziție partea care îi aparține celuilalt, iar situația succesorală se analizează separat la fiecare deces.

Vezi și:

Indexarea și majorarea pensiilor nu sunt același lucru. Care este diferența și când primesc pensionarii mai mulți bani

Nici un singur testament semnat împreună de ambii bunici în favoarea nepotului nu este soluția permisă de lege. Articolul 1.036 din Codul civil interzice ca două sau mai multe persoane să dispună prin același testament în favoarea unui terț, sub sancțiunea nulității absolute.

Ce drepturi păstrează copiii bunicilor

Copiii defunctului sunt descendenți și fac parte dintre moștenitorii rezervatari. Dacă vin la moștenire și îndeplinesc condițiile legale, aceștia beneficiază de o parte protejată inclusiv împotriva unor dispoziții testamentare sau donații.

Potrivit articolelor 1.086–1.088 din Codul civil, rezerva fiecăruia reprezintă jumătate din cota pe care ar fi primit-o ca moștenitor legal, în absența liberalităților ori a dezmoștenirii. Nu înseamnă că fiecare copil are dreptul la jumătate din apartament.

Un exemplu simplificat arată diferența. Presupunem că un bunic este proprietarul exclusiv al unui apartament de 400.000 de lei, nu are soț supraviețuitor, are doi copii în viață și nu există alte bunuri, datorii ori donații relevante pentru calcul.

Fără testament, fiecare copil ar primi jumătate din moștenire. Rezerva fiecăruia este jumătate din acea cotă, adică un sfert din masa de calcul, echivalentul a 100.000 de lei în exemplu.

Dacă bunicul lasă întregul apartament nepotului, iar ambii copii cer întregirea rezervelor, dispoziția poate fi redusă în limita necesară protejării acestora. Rezultatul concret depinde de situația patrimoniului și de persoanele care solicită respectarea drepturilor.

Citește și: Poate fi scos un copil din testament? Partea din avere la care poate avea dreptul chiar dacă părintele nu i-a lăsat nimic

Donația nu elimină posibilitatea unei cereri după deces

Bunicii pot transmite apartamentul și prin donație, în timpul vieții. Faptul că bunul a ieșit deja din patrimoniul lor nu exclude verificarea respectării rezervei după deschiderea moștenirii.

La stabilirea rezervei se iau în considerare bunurile, datoriile și donațiile relevante, potrivit regulilor articolului 1.091. De aceea, nu se poate decide dacă drepturile copiilor au fost încălcate analizând numai apartamentul, fără restul situației patrimoniale.

Dacă există alte bunuri suficiente pentru acoperirea rezervelor, transmiterea apartamentului către nepot nu presupune automat o încălcare. Invers, o donație poate fi supusă reducțiunii dacă afectează partea protejată a unui moștenitor.

Regulile reducțiunii liberalităților excesive prevăd intervenția numai în măsura necesară întregirii rezervei. Procedura nu echivalează obligatoriu cu desființarea integrală a testamentului sau a donației.

Citește și: Ai primit o donație de la părinți? Clauza din contract care contează la moștenire și ce pot cere ceilalți frați

Când se poate cere reducțiunea și când se contestă valabilitatea actului

Reducțiunea pentru încălcarea rezervei poate fi cerută după deschiderea moștenirii. Cei interesați pot ajunge la o înțelegere, iar în lipsa acordului problema poate fi soluționată de instanță.

Articolul 1.095 stabilește, ca regulă, un termen de trei ani pentru acțiunea în reducțiune, calculat de la deschiderea moștenirii sau, după caz, de la pierderea posesiei bunurilor. Pentru liberalitățile necunoscute, termenul curge de la cunoașterea existenței și a caracterului lor excesiv; invocarea reducțiunii pe cale de excepție are un regim distinct.

Separat, valabilitatea testamentului poate fi contestată pentru motive precum nerespectarea formei legale, lipsa discernământului la întocmire ori vicierea consimțământului. Aceste motive trebuie dovedite, iar termenele depind de temeiul juridic al cererii.

Un testament olograf trebuie scris integral, datat și semnat de mâna testatorului, după cum arată explicațiile notarilor despre formele testamentului. Autentificarea la notar oferă garanții suplimentare, dar nu înlătură rezerva succesorală a copiilor.

Bunicii vor să lase apartamentul direct nepotului, nu copiilor lor. Când poate fi contestată decizia după deces