Primele țări care ar trebui să oprească Rusia în cazul unui atac. Planul pentru apărarea Europei fără americani, cum ar putea începe un nou război

Europa ia tot mai serios în calcul un scenariu care, până în urmă cu câțiva ani, părea greu de imaginat: un atac al Rusiei asupra Flancului Estic al NATO în care Statele Unite nu participă direct la apărarea aliaților europeni. O analiză publicată de Defence24 încearcă să estimeze ce ar presupune apărarea regiunii baltice exclusiv cu forțe europene, iar cifrele arată amploarea unei asemenea operațiuni: aproximativ 200.000 de militari, 1.500 de tancuri, mii de blindate și sute de avioane.

Scenariul nu reprezintă o predicție că războiul va începe, ci un exercițiu de planificare militară. Îngrijorările sunt însă alimentate de avertismentele recente privind posibile operațiuni hibride ale Rusiei în țările baltice și Polonia. Ministrul lituanian al Apărării, Robertas Kaunas, a declarat în august că serviciile de informații observă că Moscova analizează asemenea provocări, fără ca acest lucru să însemne că Rusia a luat deja o decizie privind declanșarea lor.

Sute de mii de militari pentru apărarea regiunii baltice

Într-un scenariu în care Europa ar trebui să se descurce fără forțele americane, apărarea ar necesita, potrivit analizei Defence24, aproximativ 12 divizii, formate din 40-50 de brigăzi, adică în jur de 200.000 de militari. Lor li s-ar adăuga aproximativ 1.500 de tancuri, peste 3.500 de vehicule de luptă ale infanteriei, circa 1.000 de sisteme de artilerie și 400 de lansatoare de rachete.

Nici forțele aeriene necesare nu ar fi deloc reduse. Europa ar trebui să poată mobiliza între 300 și 350 de avioane de luptă, plus 20-30 de aeronave de supraveghere radar și realimentare în aer. Ar fi necesare și mii de muniții de precizie, în timp ce forțele navale ar trebui să protejeze rutele din Marea Baltică, infrastructura submarină și porturile.

Vezi și:

Condiția pentru ca românii să-și recupereze banii plătiți în plus prin ROBOR. Pașii pentru obținerea compensației de la bancă

Primele țări care ar trebui să oprească Rusia

Greul primelor zile ar cădea inevitabil asupra statelor aflate în imediata apropiere a Rusiei: Estonia, Letonia și Lituania, dar și Polonia, Finlanda, Suedia, Danemarca și Norvegia.

Rolul acestora ar fi inclusiv să împiedice sau să încetinească înaintarea trupelor ruse până la sosirea unor forțe europene suplimentare. Germania, Franța și Marea Britanie ar deveni astfel esențiale pentru trimiterea întăririlor, alături de alte state occidentale.

Una dintre probleme este viteza. Analiza citată estimează, de exemplu, că desfășurarea unor forțe franceze pe Flancul Estic ar putea necesita aproximativ opt zile. Într-un conflict de mare intensitate, fiecare zi ar conta.

Vezi și:

Hacktivismul și atacurile DDoS asupra Europei: zgomot propagandistic sau amenințare operațională reală?

Sonda Juice s-a întors pe lângă Pământ ca să-și ia „avânt” spre Jupiter. A fotografiat Terra și și-a testat instrumentele pentru marea întâlnire din 2031

Atacul nu ar începe neapărat cu tancuri trecând frontiera

Unul dintre scenariile luate în calcul presupune că Rusia nu ar declanșa conflictul printr-o invazie terestră clasică. Primele lovituri ar putea combina atacuri cibernetice, sabotaje, drone, rachete și operațiuni împotriva infrastructurii energetice și maritime.

Țările baltice sunt deosebit de vulnerabile din cauza poziției geografice, a proximității Rusiei și Belarusului și a importanței Mării Baltice pentru transport și aprovizionare.

Autoritățile lituaniene au avertizat recent inclusiv asupra posibilității unor operațiuni „sub steag fals”. Un scenariu prezentat public presupune folosirea unei drone de origine ucraineană împotriva unui obiectiv important din Lituania, Letonia, Estonia sau Polonia, atacul urmând să fie atribuit ulterior Kievului. Oficialii lituanieni subliniază însă că este vorba despre o posibilitate analizată de Rusia, nu despre un atac despre care s-ar ști că este iminent.

Apărarea antiaeriană, una dintre marile vulnerabilități

O problemă majoră pentru europeni rămâne apărarea împotriva unui atac masiv cu rachete și drone. Războiul din Ucraina a demonstrat cât de repede pot fi consumate rachetele antiaeriene atunci când atacurile vin în valuri.

Într-un conflict în zona baltică, forțele europene ar trebui nu doar să apere orașe, baze militare, porturi și infrastructura energetică, ci și să mențină deschise rutele prin care ar ajunge întăririle.

Unele scenarii militare merg mai departe și iau în calcul lovirea rapidă a capacităților ruse din Kaliningrad, pentru a reduce presiunea asupra trupelor NATO și pentru a câștiga timpul necesar desfășurării forțelor europene.

Vizita neobișnuită a șefului CIA la Moscova

Tensiunile au căpătat o dimensiune suplimentară după vizita surpriză la Moscova a directorului CIA, John Ratcliffe. Kremlinul a confirmat că acesta s-a întâlnit cu reprezentanți ai serviciilor ruse de informații, dar nu cu Vladimir Putin, care a fost ulterior informat despre discuții.

The Wall Street Journal a relatat că unul dintre scopurile deplasării ar fi fost transmiterea unui avertisment către Moscova privind un eventual atac asupra unui stat NATO. Președintele american Donald Trump a minimalizat însă caracterul extraordinar al deplasării, descriind-o drept „semi-rutină”.

Pentru Europa, problema de fond rămâne însă aceeași: cât de repede și cu ce resurse ar putea apăra Flancul Estic dacă ar trebui să poarte cea mai mare parte a războiului fără forțele americane. Scenariul celor 200.000 de militari arată că europenii dispun de armate importante, dar apărarea unei regiuni precum cea baltică ar necesita o mobilizare uriașă, logistică rapidă și stocuri de armament și muniție pregătite din timp.