România, descoperită în cazul unui război. Numărul adăposturilor civile a scăzut cu peste 31% în ultimii ani

Un raport de audit al Curții de Conturi scoate la iveală un detaliu îngrijorător: România este descoperită în cazul unor situaţii de urgenţă. Mai exact, numărul adăposturilor destinate protecției populației civile în caz de conflict armat a înregistrat o scădere semnificativă în ultimii zece ani, diminuându-se cu peste 31%.

Din ce în ce mai puţine adăposturi civile, în România

Dacă în 2013 existau 7.424 de astfel de structuri, la finalul anului 2023 mai erau doar 5.072, potrivit unui raport de audit al Curții de Conturi. Documentul mai arată că aproximativ jumătate dintre adăposturile existente sunt nefuncționale, iar costurile necesare pentru aducerea lor la standarde operative sunt estimate la 278 milioane lei, scrie News.ro.

Auditul realizat în 2023 privind adăposturile de protecție civilă indică faptul că majoritatea acestora, respectiv 3.711, au fost construite înainte de 1990, ceea ce înseamnă că 73% dintre ele au o vechime de peste 35 de ani. De asemenea, doar 319 dintre cele 3.181 de localități din România dispun de astfel de adăposturi, dintre care 183 sunt municipii și orașe, iar restul comune.

În comparație cu datele din 2013, numărul total al adăposturilor a scăzut cu 31,68%, iar nici cele rămase nu sunt pe deplin funcționale. Dintre cele 2.734 de adăposturi publice, doar 1.376 sunt operative, iar dintre cele 2.338 de adăposturi private, doar 1.153 sunt utilizabile. Astfel, mai mult de jumătate din adăposturile de protecție civilă nu îndeplinesc cerințele minime de funcționalitate, iar costurile necesare pentru renovarea acestora sunt estimate la aproape 300 de milioane de lei.

CITEŞTE ŞI: Cât costă un buncăr antiatomic, în România. Preţurile au crescut după ce românii au început să le caute

O măsură adoptată în acest sens a fost stabilirea necesarului de fonduri pentru operaționalizarea adăposturilor. Datele colectate la nivelul unor unități administrativ-teritoriale (UAT) precum Galați, Constanța, Timișoara, Brașov și Craiova au permis estimarea unui necesar de finanțare de 278 milioane lei pentru reabilitarea adăposturilor din 25 de județe, potrivit IGSU.

Curtea de Conturi a constatat, de asemenea, că măsurile adoptate în 2022 pentru remedierea deficiențelor identificate de inspectorii ISU nu au fost implementate eficient, iar gradul de operaționalizare al adăposturilor a rămas scăzut. De asemenea, în ciuda conflictului armat de la granița de nord, nu au fost luate măsuri pentru crearea unor noi adăposturi destinate protecției populației.

Singura hotărâre adoptată de Comitetul Național pentru Situații de Urgență în perioada analizată a fost Hotărârea nr. 31/07.09.2023, care viza protecția locuitorilor din județul Tulcea, în localitățile Plauru și Ceatalchioi, prin construirea unor spații de protecție. Această măsură a fost una punctuală și de urgență, iar CNSU nu a emis alte decizii privind îmbunătățirea fondului de adăpostire la nivel național.

Motivul pentru care nu se face nimic

Una dintre principalele probleme semnalate de administratorii sau proprietarii de adăposturi pentru lipsa întreținerii acestora este lipsa fondurilor. Totodată, amenzile aplicate pentru neîntreținerea adăposturilor publice sunt relativ reduse, variind între 1.000 și 2.000 de lei.

În plus, nici dezvoltatorii imobiliari nu respectă întotdeauna legislația în vigoare privind construirea de adăposturi pentru protecția civilă în cadrul proiectelor de peste 600 mp. Deși sunt emise avize de protecție civilă, unii investitori nu respectă condițiile stabilite inițial, iar la recepția lucrării nu mai solicită autorizațiile necesare de la IGSU. În acest context, raportul Curții de Conturi subliniază necesitatea unor reglementări mai stricte privind recepția lucrărilor, astfel încât construirea și autorizarea adăposturilor de protecție civilă să devină obligatorii.

„Neconsolidarea Sistemului naţional de adăpostire pentru asigurarea adăpostirii populaţiei şi a conducerii politice în caz de conflict armat, precum şi a protecţiei bunurilor materiale şi a valorilor culturale, ar putea genera vulnerabilităţi majore la adresa securităţii naţionale şi a capacităţii de acţiune într-o situaţie de protecţie civilă”, a mai constatat Curtea de Conturi.

În prezent, normele tehnice care reglementează adăposturile de protecție civilă datează din anii 1971, 1972 și 1999, iar instrucțiunile de utilizare sunt incluse în Manualul de apărare locală antiaeriană din 1961, documente care nu au fost actualizate și care, în multe cazuri, nu sunt afișate în adăposturi.