Pensiile speciale ne lasă fără fonduri europene, banii din PNRR. Cum ne sancționează Comisia Europeană pentru ignoranță

de: Alexandru Puiu
03 04. 2025
Lege CNPP Casa Națională de Pensii Publice Pensionari români / foto: colaj Playtech.ro

România riscă să piardă sume importante din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) din cauza neîndeplinirii unor reforme esențiale, printre care se numără și jalonul privind pensiile speciale. Comisia Europeană a anunțat că va acorda doar 1,3 miliarde de euro din totalul de 2,02 miliarde aferente cererii de plată cu numărul 3, iar restul sumei rămâne suspendat până la remedierea deficiențelor. Printre acestea se regăsesc, în mod expres, problemele de echitate generate de menținerea privilegiilor pentru anumite categorii de pensionari.

Pensiile speciale, în centrul blocajului financiar

Jalonul 215 din PNRR, care vizează reforma pensiilor speciale, este considerat neîndeplinit de către Comisia Europeană. Deși România a încercat să ajusteze cadrul legislativ prin modificări aduse Legii nr. 223/2015 și Codului fiscal, acestea nu au fost considerate suficiente. Mai mult, deciziile Curții Constituționale – în special cea privind neconstituționalitatea supraimpozitării progresive – au complicat și mai mult situația.

Conform oficialilor europeni, sistemul actual păstrează discrepanțe majore față de principiul contributivității. Astfel, pensiile speciale continuă să reprezinte o problemă structurală, iar lipsa unei reforme autentice a dus la suspendarea a 230 de milioane de euro din tranșa actuală. Comisia consideră că România nu a aplicat în mod echitabil măsurile necesare pentru a aduce pensiile speciale în acord cu cerințele din PNRR.

În această situație, autoritățile române au la dispoziție șase luni pentru a corecta deficiențele și a obține restul sumei. Până atunci, fondurile rămân alocate, dar nu pot fi accesate.

Alte jaloane blocate și măsuri propuse

Pe lângă reforma pensiilor, Comisia Europeană a identificat și alte domenii în care România trebuie să intervină de urgență. Este vorba despre îmbunătățirea guvernanței corporative a companiilor de stat, în special din energie și transporturi, dar și despre operaționalizarea unei agenții cheie: AMEPIP – Agenția Națională de Monitorizare și Evaluare a Întreprinderilor Publice.

În acest caz, aproape 700 de milioane de euro sunt în pericol, din cauza lipsei de progres în desemnarea unei conduceri funcționale pentru AMEPIP și în aplicarea unor criterii clare de performanță pentru consiliile de administrație ale întreprinderilor publice.

În încercarea de a salva banii rămași, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a anunțat că lucrează, alături de Ministerul Muncii și Banca Mondială, la un nou mecanism care să înlocuiască impozitarea progresivă declarată neconstituțională. Acesta ar urma să păstreze același impact bugetar, dar să respecte principiile de echitate cerute de Comisia Europeană.

Miza: 28,5 miliarde de euro și credibilitatea reformelor

România are alocate prin PNRR un total de 28,5 miliarde de euro, dintre care 13,6 miliarde sunt granturi nerambursabile, iar restul împrumuturi în condiții favorabile. Fiecare tranșă este condiționată de îndeplinirea unor jaloane clare, iar întârzierea sau ratarea acestora nu doar că blochează accesul la fonduri, dar afectează credibilitatea întregului proces de reformă.

În cazul pensiilor speciale, problema este una cu rădăcini adânci în sistemul public, unde anumite categorii beneficiază de sume consistente fără o contribuție echivalentă. Comisia nu contestă drepturile legale ale acestor persoane, dar insistă ca orice reformă să se bazeze pe principii de echitate fiscală și contributivitate.

Dacă aceste reforme nu vor fi implementate în termenul agreat, România riscă nu doar suspendarea tranșei actuale, ci și pierderi în cadrul viitoarelor plăți din PNRR.

Pensiile speciale devin o problemă nu doar de justiție socială, ci și de finanțare europeană. Eforturile Guvernului de a menține actualele privilegii riscă să coste România miliarde de euro și să compromită reforme esențiale pentru modernizarea administrației și a sistemului public. Ignoranța față de cerințele Comisiei nu mai este o opțiune, conform Digi24.ro.