Palatul Cotroceni, o poveste zbuciumată. Ilie Bolojan deschide publicului clădirea. Cât costă biletele

Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a anunțat deschiderea Palatului Cotroceni pentru public în fiecare sfârșit de săptămână, începând de vineri, 21 martie 2025. ​

Palatul Cotroceni, deschis pentru vizitare

Accesul la Palatul Cotroceni va fi permis de vineri până duminică, între orele 10:00 și 18:00, incluzând grădinile, curtea interioară, biserica și Palatul propriu-zis, integrat în circuitul Muzeului Național Cotroceni. Vizitatorii vor putea, de asemenea, să observe militarii Batalionului de Gardă prezenți la eveniment, oferind o oportunitate educativă pentru copii. ​

Accesul publicului se va face prin Poarta Marinescu, parcurgând grădinile și ajungând la intrarea Muzeului Național Cotroceni, unde vizitatorii vor putea explora spațiile muzeale achitând contravaloarea biletelor. ​Turul complet care durează 100 de minute costa 50 de lei pentru adulţi, 12,5 lei pentru elevi şi studenţi şi 25 de lei pentru pensionari. Este important de precizat că exista o taxă foto de 40 de lei, dar şi taxa pentru care care doresc să filmeze în valoare de 80 de lei.

Istoria Palatului Cotroceni

Palatul Cotroceni este una dintre cele mai importante clădiri din București, având o istorie de peste trei secole. De-a lungul timpului, a fost mănăstire, reședință regală și, în prezent, sediul Administrației Prezidențiale a României. Prin arhitectura să impunătoare și evenimentele istorice desfășurate aici, Palatul Cotroceni rămâne un simbol al istoriei și culturii românești.

Istoria Palatului Cotroceni începe în anul 1679, când domnitorul Șerban Cantacuzino a decis să construiască o mănăstire pe un teren împădurit de pe dealul Cotroceni. Mănăstirea, ridicată în stil brâncovenesc, avea o biserică impunătoare, chilii pentru călugări și ziduri de apărare.

În secolul al XVIII-lea, mănăstirea a devenit un loc de refugiu pentru domnitori și boieri în fața conflictelor politice și războaielor vremii.

CITEŞTE ŞI: Cum a apărut Ilie Bolojan la Palatul Cotroceni. Detaliile nu au fost trecute cu vederea, președintele a făcut o alegere ciudată pentru un eveniment important

Transformarea în reședință regală

După secularizarea averilor mănăstirești din 1863, Mănăstirea Cotroceni a fost transformată într-o reședință domnească. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a fost primul care a folosit-o ca loc de odihnă.

În 1893, regele Carol I a decis să construiască un palat modern pentru moștenitorul tronului, Ferdinand. Lucrările au fost realizate între 1893 și 1896, sub îndrumarea arhitectului francez Paul Gottereau. Noua construcție a combinat stilul neoclasic cu influențe renascentiste franceze.

Palatul Cotroceni a fost martor la evenimente importante din istoria României:

• Regina Maria, una dintre cele mai iubite personalități ale Casei Regale, a locuit aici și a transformat palatul într-un centru cultural.
• În 1918, Regele Ferdinand a semnat la Cotroceni actul prin care Transilvania s-a unit cu România.
• În 1947, după abdicarea forțată a Regelui Mihai I, regimul comunist a confiscat palatul, transformându-l într-o clădire administrativă.

Epoca comunistă şi Cotroceniul de azi

În timpul regimului comunist, palatul a fost utilizat de autorități ca sediu al diferitelor instituții de stat. În 1977, un cutremur puternic a afectat clădirea, ceea ce a dus la renovări și la adăugarea unor noi anexe.

După Revoluția din 1989, Palatul Cotroceni a devenit sediul Administrației Prezidențiale a României. O parte a palatului a fost transformată în Muzeul Național Cotroceni, unde vizitatorii pot admira camerele regale, mobilierul original și colecțiile de artă.