Birocrația de stat, o meteahnă veche de 4000 de ani descoperită pe tăblițe care arată primele dovezi ale unui imperiu în irak

Birocrația de stat, cu documentele și regulile ei rigide, nu este o invenție modernă. Descoperiri recente din Irak arată că această practică are rădăcini adânci, de peste 4.000 de ani. Arheologii britanici și irakieni au scos la lumină sute de tăblițe de lut, pline de însemnări administrative, care oferă primele dovezi materiale ale unui imperiu organizat și guvernat printr-un sistem birocratic strict, scrie The Guardian.

primul imperiu documentat: dovezile din orașul antic girsu

Noile descoperiri provin din orașul antic Girsu, unul dintre cele mai importante centre ale Sumerului, aflat sub dominația Imperiului Akkadian între 2300 și 2150 î.Hr. Sub domnia regelui Sargon din Akkad, acest imperiu a fost primul care a reușit să unească orașele-stat sumeriene sub o guvernare centralizată, folosindu-se nu doar de forța militară, ci și de un aparat administrativ bine pus la punct.

Arheologii britanici și irakieni care au lucrat la Proiectul Girsu au descoperit sute de tăblițe cuneiforme care consemnează tranzacții economice, distribuția resurselor și evidențele populației. Potrivit lui Sébastien Rey, curator la British Museum, aceste documente sunt „spreadsheets-ul” primului imperiu, oferind o imagine detaliată asupra mecanismelor birocratice ale lumii antice.

obsesia pentru documentare: registrele akkadiene

Ce este fascinant la aceste tăblițe este minuțiozitatea cu care erau înregistrate detaliile administrative. Se documenta orice tranzacție, fie că era vorba despre livrarea unor cantități de orz, plata muncitorilor sau transportul unor animale.

Un exemplu clar al preciziei birocratice akkadiane este o tăbliță care listează bunuri și cantități exacte: „250 de grame de aur, 500 de grame de argint, vaci îngrășate, 30 de litri de bere.” Această atenție la detalii sugerează că imperiul se baza pe un sistem economic bine reglementat, în care toate schimburile și cheltuielile erau atent supravegheate.

Un alt aspect important al acestei arhive este faptul că include numele și profesiile cetățenilor, de la meșteșugari și preoți la cei care curățau templele. Deși societatea era dominată de bărbați, femeile aveau și ele roluri importante, inclusiv poziții de conducere în structura religioasă, cum ar fi cea de mare preoteasă.

o descoperire care rescrie istoria birocrației

Până acum, informațiile despre Imperiul Akkadian proveneau mai ales din inscripții regale fragmentare sau copii târzii ale textelor antice, dar aceste tăblițe sunt primele dovezi concrete ale modului în care funcționa administrația acestui imperiu. Descoperirea lor, într-o clădire de arhivă bine conservată, permite cercetătorilor să înțeleagă mai bine structura birocratică a primului imperiu cunoscut din lume.

Aceste tăblițe nu doar că dovedesc existența unui sistem administrativ avansat în Mesopotamia antică, dar arată și modul în care birocrația a devenit un instrument esențial pentru guvernare, încă din cele mai vechi timpuri. Deși Imperiul Akkadian a durat doar aproximativ 150 de ani, el a pus bazele unei practici care, peste milenii, avea să devină omniprezentă în toate civilizațiile statale ale lumii.

În prezent, tăblițele descoperite sunt analizate la Muzeul Național al Irakului din Bagdad, iar unele dintre ele ar putea fi expuse la British Museum. Aceste artefacte, care au supraviețuit mileniilor, dovedesc că birocrația a fost dintotdeauna parte a organizării sociale și politice, de la primele imperii ale umanității până în zilele noastre.