Zonele de conflict din lume au crescut cu două treimi în ultimii trei ani: un raport alarmant dezvăluie amploarea violenței
Un raport recent publicat de Verisk Maplecroft, prin intermediul Conflict Intensity Index (CII), dezvăluie o creștere alarmantă a zonelor de conflict din întreaga lume. Suprafața globală afectată de conflicte a crescut cu 65% în ultimii trei ani, echivalentul a aproape dublul suprafeței Indiei. Acest fenomen reflectă o intensificare a războaielor și a tulburărilor în regiuni precum Ucraina, Myanmar, Orientul Mijlociu și „coridorul conflictului” din regiunea Sahel din Africa, scrie The Guardian.
O expansiune globală a conflictelor
Potrivit raportului, în 2024, aproximativ 4,6% din suprafața globală a fost afectată de conflicte, comparativ cu 2,8% în 2021. Acest lucru înseamnă că peste 6,15 milioane de kilometri pătrați sunt acum implicate în lupte interne sau internaționale. Creșterea violenței este însoțită și de o creștere de 29% a numărului de decese cauzate de conflicte.
Unul dintre cele mai afectate regiuni este Africa, unde a fost identificat un așa-numit „coridor al conflictului”, care se întinde din Mali până în Somalia. În Burkina Faso, violențele au cuprins 86% din teritoriu, în timp ce Sudanul și Etiopia continuă să fie marcate de violențe pe scară largă. În același timp, regiuni precum Orientul Mijlociu și Ucraina rămân puncte fierbinți ale conflictelor globale.
Hugo Brennan, director de cercetare la Verisk Maplecroft, subliniază că efectele acestor conflicte sunt resimțite pe scară largă, inclusiv în lanțurile de aprovizionare globale. „Invazia Rusiei în Ucraina a perturbat exporturile de cereale către Orientul Mijlociu și Africa, iar atacurile rebelilor Houthi asupra navelor din Marea Roșie evidențiază cât de interconectată este lumea noastră,” a declarat acesta.
Raportul a identificat un „coridor al conflictului” în expansiune, care se întinde de-a lungul regiunii Sahel și a Cornului Africii. (Foto: Maplecroft/The Guardian)
Impactul asupra populațiilor vulnerabile
Criza conflictelor afectează în mod special copiii, subliniază Angela Rosales, CEO al SOS Children’s Villages International. Potrivit acesteia, aproximativ 470 de milioane de copii sunt afectați de războaie în locuri precum Ucraina, Sudan, Gaza și Liban.
„Copiii din zonele de conflict riscă să-și piardă familia și protecția. Distrugerea caselor, pierderea părinților sau separarea de familie în timpul fugii de violențe îi expun riscului de exploatare, sclavie, trafic și abuz,” avertizează Rosales.
Profesorul Clionadh Raleigh, președintele organizației Armed Conflict Location and Event Data (Acled), atrage atenția asupra persistenței conflictelor vechi și apariției unor noi crize. „Există tot mai puține conflicte care se încheie sau care devin mai puțin intense. În schimb, numărul celor noi crește, iar găsirea unui acord de pace este adesea imposibilă,” a declarat aceasta, referindu-se la complexitatea conflictelor din Myanmar, unde grupuri armate mici continuă să lupte.
Un viitor incert
În ciuda progreselor tehnologice și a eforturilor umanitare, tendința de creștere a violenței arată puține semne de încetinire. Tensiunile geopolitice, cum ar fi cele dintre Iran și Israel, precum și folosirea tot mai frecventă a loviturilor aeriene și a dronelor, definesc „un nou deceniu al violenței armate,” potrivit lui Iain Overton, director executiv al organizației Action on Armed Violence.
Harta conflictelor globale din 2024 arată o lume tot mai divizată, unde pacea devine din ce în ce mai greu de atins. Raportul avertizează că, fără măsuri concertate, această tendință de escaladare a violenței va continua să afecteze milioane de vieți și să destabilizeze economiile globale.