Urme descoperite confirmă că strămoșii omului modern au trăit în aceeași perioadă acum 1,5 milioane de ani

O descoperire recentă aduce noi dovezi despre modul în care strămoșii îndepărtați ai omului modern coexistau în trecut. Urmele fosilizate analizate de cercetători arată că, în urmă cu aproximativ 1,5 milioane de ani, două specii distincte de hominizi au traversat aceeași zonă, în decurs de câteva ore sau zile, scrie The Guardian.

Două specii, un peisaj comun

În apropierea unui mal de lac din Africa, un individ din specia Paranthropus boisei, cunoscută și sub numele de „Omul Crăpător de Nuci” datorită dinților săi mari, a lăsat urme clare în noroiul umed. Această specie, care nu este un strămoș direct al omului modern, face parte dintr-o ramură paralelă a arborelui evolutiv uman. Totuși, cercetătorii au descoperit că aceste urme nu erau singurele de pe teren: alături de ele, se aflau alte amprente, aparținând speciei Homo erectus, un strămoș direct al nostru.

Această coexistență pe același peisaj ridică întrebări fascinante despre modul în care cele două specii au interacționat. „Este pentru prima dată când avem o imagine directă a două specii împărțind același peisaj imediat”, explică Dr. Kevin Hatala, coordonatorul cercetării de la Universitatea Chatham, SUA.

Ce ne spun urmele despre viața de acum 1,5 milioane de ani?

Urmele fosilizate, descoperite în Bazinul Turkana, sunt mai mult decât simple amprente. Analiza detaliată a acestor urme a arătat diferențe clare între anatomia picioarelor celor două specii. Urmele Paranthropus boisei prezintă o anatomie distinctă a degetului mare și un mod unic de distribuire a greutății în timpul mersului, în timp ce urmele atribuite speciei Homo erectus sunt mai apropiate de cele ale oamenilor moderni.

Lungimea pașilor indică faptul că individul din specia Paranthropus boisei se deplasa cu o viteză moderată, probabil grăbindu-se în căutarea hranei sau pentru a evita un pericol. De asemenea, urmele lăsate de Homo erectus sugerează o orientare diferită, ceea ce ar putea indica o explorare separată a terenului, precizează Science.

Profesorul Chris Stringer, expert în originea umană de la Muzeul de Istorie Naturală din Londra, descrie descoperirea drept „fascinantă”. Deși este imposibil de determinat cu certitudine ce activități desfășurau cele două specii, prezența lor în aceeași zonă sugerează că, în ciuda diferențelor, acestea nu concurau direct pentru resursele disponibile.

Întrebări rămase fără răspuns

Cercetătorii cred că cele două specii erau conștiente de prezența celeilalte, recunoscându-se probabil drept „diferite”. Această ipoteză deschide noi perspective asupra modului în care interacțiunile dintre diferitele specii de hominizi ar fi putut influența evoluția lor.

Deși studiul nu poate răspunde la toate întrebările legate de relațiile dintre aceste specii, descoperirea oferă o privire unică asupra unui moment specific din preistoria umanității. Este un pas important pentru înțelegerea modului în care diversele specii de hominizi au împărțit același habitat și au interacționat pe parcursul evoluției.

Aceste urme fosilizate nu sunt doar amprente în noroi, ci o poartă către trecut, dezvăluind fragmente din viața strămoșilor noștri. Pe măsură ce cercetările continuă, ele promit să aducă noi informații despre istoria complexă a familiei umane.