Tunelurile și catacombele secrete de sub România: Există peste 500 de astfel de structuri, iar Ceaușescu voia să circule cu mașina pe sub București

Lucrarea „Secretele României subterane” de Ionuţ Vlad Musceleanu şi generalul dr. Emil Străinu deschide o fereastră fascinantă spre o parte mai puțin cunoscută a patrimoniului național: rețeaua extensivă de tuneluri și catacombe ascunse sub peisajul României.

Deși țara noastră se poate lăuda în 2024 cu 1101 kilometri de autostrăzi și drumuri expres, mai fascinant este altceva. Complexitatea și întinderea rețelelor subterane rămân impresionante, cu peste 500 de structuri subterane documentate, fiecare având propria sa poveste și scop, de la infrastructura militară antică la refugii din perioade de conflict.

Aceste galerii subpământene ne oferă o perspectivă unică asupra istoriei și culturii românești, străbătând secole de evoluție arhitecturală și strategică. Fie că vorbim despre tunelurile romane care conectau vechi așezări sau despre catacombele folosite de haiduci pentru a se ascunde, aceste spații subterane au jucat un rol crucial în diverse perioade istorice și continuă să fascineze și să atragă atât cercetători, cât și iubitori de istorie.

Tuneluri istorice și legende urbane

Tunelul roman dintre România și Ungaria: Acest tunel de 35 de kilometri, menționat în documente datând din 1935, străbate de la Cenad, județul Timiș, până la Szeged, în Ungaria, remarcându-se prin vechimea și măreția sa.

Catacombele lui Iancu de Hunedoara de la Șiria: În perioada luptelor cu turcii, în jurul anului 1444, Iancu de Hunedoara a construit tuneluri strategice care legau cetatea Șiria de Timișoara și Arad, cu scopul de a facilita mișcările militare rapide și neobservate.

Buncărele din Timiș ale lui Stalin: În anii ’50, pe fondul tensiunilor politice, Stalin a ordonat construirea unor buncăre în jurul localităților Voiteg și Jebel, formând o linie defensivă împotriva posibilelor invazii.

Tunelul ‘Castelului din Carpați’: Inspirat de romanul lui Jules Vernes, acest tunel de 5 kilometri conectează cetatea Cândești din Râu de Mori cu satul Brazi, adăugând un strat de mister și legendă zonei.

Tunelurile Craiovei: Craiova este un hub pentru descoperirile de tuneluri, cu exemple notabile precum tunelul de 2 kilometri de la cetatea dacică Pelendava sau rețeaua urbană subterană descoperită în 1974, care conecta case boierești istorice.

Catacombele lui Pintea Viteazul: Legendele locale spun că haiducul Pintea scăpa de urmăritori folosind un tunel secret de 15 kilometri, care lega Cetatea Ardud de localitatea Acâș.

Hunedoara medievală: Castelul Bathory din Ilia este centrul unei rețele de tuneluri de 70 de kilometri care conectează mai multe fortificații majore din regiune.

Subteranele cetății Târgoviștei: Această cetate de scaun regal ascunde tuneluri construite de Vlad Țepeș, care leagă puncte strategice ale orașului și împrejurimile.

‘Izvorul Iubirii’ de la Sucidava: Acest tunel adânc coboară până la un izvor subteran, vizitat de femei înainte de căsătorie pentru a asigura o uniune fericită.

‘Turnul slăninilor’ și frigiderele medievale: Un sistem ingenios de conservare a alimentelor era conectat printr-un tunel subteran la o cetate din era lui Petru Rareș.

Tunelul dacic de la Stâncești: Descoperit întâmplător, acest tunel este posibil să fie cea mai veche structură subterană din România, datând din secolul VI î.H.

Ceaușescu și obsesia pentru subteran

Nicolae Ceaușescu a avut o fascinație pentru catacombele și tunelurile secrete, în special cele din Panciu, unde se speculează că ar fi existat o rețea vastă de galerii cu valoare strategică și istorică. Acest interes a dus la cercetări amănunțite în anii ’80, sub supravegherea directă a armatei.

Tunelul-fantomă de la Sinaia: Proiectul ambițios de a lega Târgoviște de Sinaia printr-un tunel feroviar a fost început în 1914, dar a fost abandonat și ulterior betonat în era comunistă, rămânând un mister nerezolvat.

Catacombele Bucureștiului: Capitala României este străbătută de zeci de kilometri de tuneluri, de la cele medievale la cele moderne construite de Ceaușescu, creând un oraș paralel, nevăzut, dar plin de istorie.

Impact cultural și istoric

Studiul acestor catacombe nu este doar o aventură arheologică, ci și o introspecție în modul în care oamenii din trecut au interacționat cu mediul lor. Fiecare tunel spune o poveste despre supraviețuire, inovație și, uneori, despre fricile și speranțele unei ere. De la tunelurile folosite de haiduci pentru a scăpa de autorități la rețelele complexe utilizate de regimuri pentru a-și proteja secretele, subteranele României sunt o mărturie a istoriei naționale, multe dintre ele rămânând încă neexplorate în totalitate.

Aceste explorări continuă să dezvăluie nu doar fapte istorice, ci și legende care au alimentat imaginația populară, conferind locurilor o aură de mister și fascinație care atrage cercetători și turiști deopotrivă. Această lume subterană vastă a României, cu toate secretele și povestirile ei, rămâne o carte deschisă, invitând la noi descoperiri.