TikTok și trendurile periculoase printre adolescenții români: De ce devin tinerii dependenți de rețeaua de socializare?

Recent, în România, utilizarea intensă a platformei TikTok de către adolescenți a devenit subiect de dezbateri aprinse, după ce unele provocări populare pe rețea au dus la incidente tragice, inclusiv un caz suspect de sinucidere a unei eleve din Călărași. TikTok, platforma care permite utilizatorilor să încarce conținut video și să creeze provocări, este considerată de mulți specialiști o „capcană digitală” pentru tineri. Aceștia avertizează asupra pericolelor expunerii la conținut nesigur și a riscurilor ce decurg din diversele trenduri periculoase care circulă pe platformă.

Cu mai mult de 1 miliard de utilizatori activi lunar la nivel global, TikTok este atractivă pentru adolescenți datorită accesibilității și interactivității. Totuși, psihologii susțin că platforma are un impact nociv asupra sănătății mintale și fizice a celor tineri, adesea nepregătiți să-și pună limite și să filtreze conținutul nociv. În România, rețelele sociale sunt utilizate intens de tineri, iar acest fenomen a atras atenția părinților și autorităților, care doresc să reglementeze mai strict activitatea copiilor pe internet, scrie Adevarul.

De ce devin adolescenții dependenți de TikTok?

Psihologul Radu Leca explică faptul că TikTok creează o dependență aproape instantanee prin viteza mare de derulare a videoclipurilor și posibilitatea de a personaliza experiența vizuală. „Utilizatorii pot mări orice video în timp real, lucru care atrage atenția asupra detaliilor și creează o experiență captivantă. În plus, platforma nu permite utilizatorului să se plictisească, viteza cu care rulează videoclipurile este mult mai mare comparativ cu alte rețele, cum ar fi Facebook sau YouTube”, menționează acesta. Un alt motiv al dependenței este accesul rapid la conținut divers, care, în lipsa unei cenzuri adecvate, poate conține elemente periculoase.

Cei mai vulnerabili la aceste influențe sunt adolescenții care, spre deosebire de adulți, nu își pot stabili limite clare. Psihologul Mihai Copăceanu subliniază că platformele de socializare afectează negativ sănătatea mintală a tinerilor, mai ales prin expunerea la conținut violent sau nepotrivit. De exemplu, setările algoritmilor TikTok permit personalizarea conținutului în funcție de preferințele utilizatorilor, ceea ce poate include, din păcate, videoclipuri ce promovează violența, comportamente riscante sau automutilarea.

Un studiu realizat de Salvați Copiii România în 2024 arată că 32% dintre copiii între 5 și 10 ani folosesc deja TikTok, iar 35% dintre adolescenți petrec mai mult de două ore zilnic pe rețelele de socializare. Aceste cifre relevă o problemă serioasă, iar psihologii consideră că părinții trebuie să acorde o atenție sporită utilizării acestor platforme de către cei mici.

Trendurile periculoase: între teribilism și riscuri reale

Trendurile de pe TikTok reprezintă adesea provocări inofensive, însă unele dintre ele pot pune viața copiilor în pericol. De exemplu, unul dintre trendurile recente constă în auto-provocarea sufocării prin acoperirea căilor respiratorii cu materiale textile, până la pierderea cunoștinței. În plus, au apărut și alte trenduri riscante, cum ar fi provocările de autoaccidentare prin căderea unor obiecte grele pe corp sau automutilarea prin tăierea pielii și introducerea unor obiecte sub ea.

Pe lângă provocările fizice, fenomenul cyberbullying-ului este, de asemenea, prezent pe TikTok. Adolescenții pot primi mesaje abuzive, iar presiunea socială de a participa la anumite provocări periculoase poate agrava sentimentul de izolare și anxietate. În iulie 2024, poliția română a atras atenția asupra unui alt trend periculos: adolescenții erau provocați să sune la numărul de urgență 112 pentru a ocupa liniile operatorilor. De asemenea, în timpul verii, a circulat provocarea de a escalada clădiri înalte și de a face poze, punându-și astfel viața în pericol.

Pentru a combate efectele negative, psihologii recomandă părinților să fie proactivi în ceea ce privește educația online a copiilor lor. Aceștia ar trebui să limiteze accesul copiilor la platforme până la vârsta de 13 ani și să monitorizeze activitatea lor online. „Pentru o dezintoxicare digitală, ar fi benefic ca adolescenții să fie implicați în activități în aer liber sau să fie stimulați intelectual prin sporturi și cursuri educative. Este important ca părinții să fie prezenți și să stabilească reguli clare, încurajând astfel un consum digital echilibrat”, afirmă Radu Leca.

Este clar că TikTok a devenit o platformă influentă, dar periculoasă pentru adolescenți. De la conținut potențial dăunător până la provocări riscante, rețeaua de socializare reprezintă o provocare pentru părinți și societate. De aceea, responsabilitatea educației digitale revine nu doar autorităților, ci și părinților, care trebuie să conștientizeze pericolele și să ia măsuri pentru protejarea copiilor în spațiul online.