Siturile arheologice romane din Alba vor fi incluse în patrimoniul UNESCO

Județul Alba, bogat în vestigii arheologice de importanță istorică, se pregătește pentru o recunoaștere internațională semnificativă. Mai multe situri arheologice și așezări romane din această regiune vor fi incluse în patrimoniul UNESCO, conform unui anunț făcut vineri de Anca Timofan, arheolog în cadrul Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia și membră a Comisiei Naționale „Limes”.

Detalii despre siturile propuse pentru UNESCO

În cadrul dosarului „Frontierele Imperiului Roman – Dacia”, siturile arheologice din județul Alba au fost nominalizate pentru a fi înscrise în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, fiind organizate în două sectoare distincte.

Sectorul 2 (Limesul vestic):

• Apulum (cluster): Include Castrul legiunii a XIII-a Gemina, Palatul Guvernatorilor și Domus I (str. Traian).
• Castrul auxiliar și așezarea civilă de la Războieni-Cetate: Unitatea de cavalerie ala I milliaria Batavorum.
• Castrul de la Ighiu (Dealul Măgulici)
• Burgus-ul de la Trâmpoiele (Grohașu Mic)

Sectorul 8 (Castrele de marș din Munții Șureanu):

• Vârful lui Pătru
• Cugir-Bătrâna
• Muncelu-Lăutaorea (Pianu de Jos)
• Comărnicel I, II, III

Cel mai important dintre acestea este situl Apulum, cunoscut drept cea mai mare conurbație din provincia Dacia și una dintre cele mai mari din întregul Imperiu Roman.

Importanța sitului Apulum și recunoașterea UNESCO

Potrivit Ancăi Timofan, includerea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO a frontierei romane este un moment istoric pentru Alba Iulia și pentru patrimoniul de epocă romană din regiune. Apulum, care face parte din acest dosar, cuprinde mai multe componente care reflectă aspectele sale militare, politice și civile: Castrul legiunii a XIII-a Gemina, Palatul Guvernatorilor și Domus I, o reședință privată romană.

Vestigiile vizibile și vizitabile includ castrul legiunii a XIII-a Gemina, aflat în interiorul fortificației bastionare de tip Vauban. Alte porțiuni din incinta sudică a castrului sunt păstrate în zidul corpului sudic al Palatului Principilor Transilvaniei și în zidul Palatului Episcopal.

Via principalis, drumul principal care lega porțile castrului pe direcția nord-sud, este conservată și restaurată, fiind accesibilă publicului larg. Spațiul Muzeal Principia, amplasat în Piața Cetății și administrat de Muzeul Palatul Principilor Transilvaniei, păstrează in situ și valorifică o parte din clădirea comandamentului castrului.

Semnificația și impactul recunoașterii internaționale

Anca Timofan subliniază că Palatul Guvernatorilor (praetorium consularis) de la Apulum reprezenta sediul oficial al administrației romane și este un monument unic în provincia Dacia și unul dintre puținele păstrate în Imperiul Roman. De asemenea, Domus I este cea mai mare reședință privată romană cercetată în mediul urban din Dacia.

Siturile romane de la Alba Iulia reprezintă cele mai importante vestigii arheologice ale fostei provincii romane Dacia, fiind parte integrantă a sistemului de graniță romană de vest, situată pe drumul imperial care traversa provincia de la sud la nord.

Recunoașterea acestor situri ca parte a patrimoniului mondial UNESCO înseamnă că acestea nu vor mai aparține doar patrimoniului național, ci vor deveni bunuri culturale ale întregii umanități. Acest statut va ajuta la conservarea și valorificarea lor pentru generațiile viitoare.

Decizia oficială va fi luată în cadrul celei de-a 46-a ediții a Comitetului Patrimoniului Mondial de la New Delhi, India, ce va avea loc între 21 și 31 iulie 2024. Această recunoaștere internațională vine după un efort concertat al mai multor instituții și specialiști din România, care au contribuit la realizarea și susținerea dosarului de nominalizare.