Singurul „terorist” arătat în direct la TVR, în timpul Revoluției: Drama campionului mondial de handbal, maltratat, scuipat și sechestrat în 1989

La 35 de ani de la Revoluția din 1989, povestea fostului campion mondial la handbal, Dan Marin, rămâne o dovadă vie a confuziei, violenței și dezinformării din acele zile tulburi. Marin, devenit ofițer de contraspionaj după retragerea din sport, a fost arestat, bătut și prezentat în direct la TVR drept „primul terorist” al Revoluției. Destinul său a fost marcat de violență fizică, acuzații false și pierderi personale, toate acestea fiind parte a unui episod dramatic al istoriei recente a României, scrie Historia.

Prima întâlnire cu teroarea: cum a ajuns Dan Marin „terorist”

Revoluția din 1989 a înghițit rapid și imprevizibil viețile multor oameni, iar Dan Marin nu a fost o excepție. Pe 23 decembrie 1989, fostul campion mondial de handbal era în drum spre unitate, având asupra sa un pistol Makarov, așa cum impunea „alarma de luptă” decretată în zilele de haos ce au urmat izbucnirii Revoluției. După izbucnirea revoltelor de la Timișoara și a mitingului din București, s-a decretat starea de necesitate, iar ofițerii de contraspionaj au fost înarmați pentru a se apăra în caz de nevoie.

Dan Marin a plecat de acasă, îndreptându-se spre unitatea sa, purtând pistolul și o brasardă tricoloră, așa cum i s-a cerut. În timp ce mergea prin mulțimea adunată pe Bulevardul Magheru, cineva l-a indicat și a strigat: „E terorist!”. Acuzațiile aduse spontan de către oameni l-au transformat într-o țintă. A fost atacat, lovit cu arme și supus unor violențe repetate. Marin își amintește că unul dintre atacatori l-a recunoscut ca fiind fost campion la Dinamo, dar acest fapt nu l-a salvat de la bătăi.

„Era ca și cum ai arunca un băț de chibrit într-un butoi cu benzină”, povestește Dan Marin. Mulțimea pentru cotidianul Gândul, cuprinsă de frică și furie, l-a lovit cu sălbăticie. A fost lovit în cap, i s-a fracturat piramida nazală și a fost aruncat într-o camionetă, care l-a dus la sediul Televiziunii Române. Acolo, a fost prezentat în direct, plin de sânge, drept „primul terorist” prins în timpul Revoluției. Crainicii TVR, printre care Victor Ionescu și George Marinescu, l-au prezentat ca pe o mare captură, alimentând și mai mult frica și suspiciunea generală.

În fața camerelor de televiziune, Dan Marin a încercat să explice că este ofițer și că purta arma conform ordinelor primite, dar nimeni nu l-a ascultat. „Am fost scuipat, înjurat și lovit cu bocancii”, își amintește el despre momentele în care a fost prezentat ca un „dușman al poporului”. A fost legat și maltratat într-un dormitor improvizat al corpului de gardă al TVR, unde alți suspecți erau ținuți sub paza soldaților care aveau armele îndreptate spre ei, scrie Libertatea.

Consecințele unei erori tragice

Drama personală a fostului campion nu s-a oprit la acea zi fatidică. Consecințele au fost devastatoare pentru familia sa. Tatăl său, deja bolnav, a suferit un al treilea infarct și a murit în urma stresului generat de arestarea fiului său. Mama sa, profund afectată de evenimentele în care fiul ei fusese implicat, s-a îmbolnăvit grav și s-a stins patru ani mai târziu. Fratele său a fost persecutat la locul de muncă, fiind hărțuit până când adevărul a început să iasă la lumină.

În tot acest timp, Dan Marin a fost ținut sub pază în condiții umilitoare, fiind legat cu cătușe și sârme de cadrul metalic al unui pat. A fost supus unui tratament degradant, fiind lovit, scuipat și umilit de soldați și civili. Își amintește cum, la un moment dat, un căpitan al MApN i-a pus o față de pernă pe cap, iar în scurt timp, din cauza loviturilor primite, și-a pierdut cunoștința. „Urlu odată la el și îi spun: «Domnule căpitan, nu ai niciun drept să te comporți așa cu mine. Eu sunt superior dumitale, din punct de vedere al gradului, nu am comis nicio infracțiune, nu m-a judecat niciun tribunal și nu înțeleg în baza cărui fapt te comporți așa»”, rememorează Dan Marin. A fost un apel disperat la demnitate și umanitate, dar fără niciun efect asupra celor din jur.

Între timp, casa sa a fost devastată de militari care încercau să găsească dovezi ale presupusei sale activități „teroriste”. Mobila a fost distrusă, trofeele sale și ale soției, care era vicecampioană olimpică la scrimă, au fost ciuruite de gloanțe, iar cadourile pregătite pentru copiii săi de Crăciun au fost furate. „Au tras în ușă, au distrus toată mobila, au furat cadourile pentru copiii mei. Cel mai mult m-a deranjat că nu aveam ce să le dau de Pomul de Iarnă”, își amintește fostul sportiv, conform Gandul, citat de Historia.ro.

Eliberarea și lupta pentru adevăr

După prezentarea la TVR, Dan Marin a fost dus în subsolurile Televiziunii, unde a fost ținut sub supraveghere. A fost mutat de mai multe ori între diferite încăperi, fiind tratat ca un prizonier de război. Primele îngrijiri medicale le-a primit abia după zece ore de la incident, din partea actriței Olga Delia Mateescu, care lucra în acele zile la TVR. „În cabina de machiaj, m-am văzut într-o oglindă cum arăt, pentru prima dată. Nu m-am recunoscut. Întreaga față era neagră”, povestește el.

Pe 24 decembrie 1989, Dan Marin a fost eliberat din sediul TVR. A ieșit pe străzile Bucureștiului, fără documente și într-o stare fizică deplorabilă. A reușit să se alăture unui grup de oameni, condus de un doctor de la Spitalul de Urgență, și astfel a ajuns în cele din urmă acasă, la părinții săi. În tot acest timp, familia sa trăise cu spaima că el ar putea fi ucis, fiind considerat un „terorist”.

După mai bine de un an de la acel moment, Dan Marin a reușit să își demonstreze nevinovăția. Abia pe 10 aprilie 1991, Direcția Procuraturilor Militare a emis o rezoluție care dispunea neînceperea urmăririi penale, stabilind că Marin nu comisese nicio faptă penală. Această decizie a fost o victorie tardivă și parțială, deoarece rănile fizice și psihice suferite nu mai puteau fi reparate.

„Nimic nu se poate clădi pe minciună”

Astăzi, la 35 de ani de la Revoluție, Dan Marin consideră că tinerii trebuie să afle adevărul despre acele zile și despre manipulările care au avut loc. „Tinerii nu pot duce minciunile care s-au spus până acum. În 35 de ani să nu putem stabili cine și ce a făcut în decembrie 1989?”, spune el într-un interviu. Este convins că istoria trebuie cunoscută în adevărata sa formă, iar lecțiile dureroase ale Revoluției trebuie transmise noilor generații pentru a preveni repetarea unor astfel de tragedii.

„Nimic nu se poate clădi pe minciună” este mesajul său, un avertisment și un apel la responsabilitate și adevăr istoric. Marin nu a cerut niciodată compensații sau recunoaștere pentru suferințele sale, însă a rămas un simbol al curajului și demnității într-o perioadă de haos și incertitudine. El speră ca adevărul să fie, în cele din urmă, recunoscut oficial, iar cei responsabili pentru manipulările și violențele de atunci să fie trași la răspundere. „Noi pățim ce pățim astăzi din cauza minciunilor spuse atunci de mai marii țării, minciuni care au continuat 35 de ani pentru că așa le mergea mai bine. Sper că într-o zi, cei care conduc vor avea curajul să aducă adevărul la lumină”, încheie Dan Marin, cu speranță și amărăciune.