Singurul loc din România unde femeile nu au voie. Blestemul ancestral al Sfântului Calinic de la Mănăstirea Frăsinei

În inima Munților Vâlcii, în comuna Muereasca, se înalță discretă și măreață, Mânăstirea Frăsinei. Acest așezământ monahal, în ciuda locației sale retrase, a captat atenția oamenilor prin tradițiile și regulile stricte pe care le impune. Un aspect distinctiv al Mânăstirii Frăsinei este politica sa de admitere, care limitează accesul doar pentru bărbați. Este singurul loc de cult ortodox din România unde se respectă avatonul, o tradiție veche care interzice accesul femeilor.

La Mânăstirea Frăsinei se respectă avatonul

Frăsinei nu este doar un sanctuar religios, ci și un loc încărcat de istorie și spiritualitate. Fondată în secolul al XV-lea, mânăstirea a fost refugiu pentru călugări în timpul ocupației turcești și a cunoscut momente de înflorire și de declin în decursul timpului. Cu toate acestea, spiritul său autentic și devotamentul față de tradiție au rămas constante.

Politica de admitere exclusiv pentru bărbați este susținută de conceptul de avaton, un termen provenit din limba greacă, care se referă la o zonă a unei mânăstiri în care femeile sunt interzise să intre. Această practică este legată de o viziune specifică asupra purității și spiritualității, în conformitate cu tradițiile religioase ortodoxe.

Interdicţia privitoare la femei a fost impusă de duhovnicul şi episcopul Calinic după o periodă de doi ani în care s-a rugat pe muntele sfânt Athos, din Grecia, unde femeile nu au avut niciodată acces. Femeile sunt ţinute la distanţă de mănăstire nu în urma vreunui control riguros, ci de legământul, pe care mulţi îl consideră blestem, lăsat de Calinic, episcopul Râmnicului Noului Severin, la 17 ianuarie 1867, şi gravat pe o piatră aşezată la doi kilometri de mănăstire.

„Acest sfânt locaş s-a clădit din temelie spre a fi chinovie de părinţi monahi şi fiindcă din partea femeiască putea să aducă vreun scandal monahilor vieţuitori acolo, de aceea sub grea legătură s-a oprit de la acest loc să mai treacă înainte, sub nici un chip, parte femeiască. Iar cele ce vor îndrăzni a trece să fie sub blestem şi toate nenorocirile să vie asupra lor, precum: sărăcia, gârbavia şi tot felul de pedepse, şi iarăşi celor ce vor păzi această hotărâre să aibă blagoslovenia lui Dumnezeu şi a smereniei noastre şi să vină asupra lor tot fericitul bine”, după cum spune legământul.

Vezi și: Comoara ascunsă de la Mănăstirea Baia de Aramă, râvnită de preot și de tot satul: tezaurul lui Brâncoveanu, febra căutătorilor de aur

Mânăstirea atrage un număr mare de credincioși și turiști

Deși această regulă poate părea controversată în contextul modern al egalității de gen, pentru mânăstire, este o chestiune de respect pentru tradiție și de menținere a atmosferei propice rugăciunii și contemplației. Cei care vizitează mânăstirea trebuie să înțeleagă și să respecte aceste reguli, ca un semn de respect față de credința și practicile locului.

În ciuda restricțiilor de acces, Mânăstirea Frăsinei atrage un număr mare de credincioși și turiști, dornici să descopere atmosfera sa liniștită și să se conecteze cu tradițiile spirituale străvechi. Pentru mulți, este o oportunitate de a experimenta o altfel de viață monahală și de a se îndrepta către introspecție și rugăciune.

Pe lângă aspectul său spiritual, mânăstirea este și un loc de frumusețe naturală și arhitecturală. Ansamblul său monastic este alcătuit din biserici și chilii vechi, înconjurate de păduri deasupra văilor pitorești. Este un sanctuar de pace și liniște, în care timpul pare să se oprească și sufletele să găsească odihnă.

În plus față de atmosfera sa liniștită și devoțiunea religioasă, mânăstirea oferă și posibilitatea de a cunoaște mai multe despre tradițiile și istoria bisericii ortodoxe românești. Cei care vizitează pot participa la slujbe și ritualuri religioase, precum și la discuții și activități educaționale organizate de călugării mânăstirii.

Cu toate că politica sa de admitere poate stârni uneori controverse și întrebări, Mânăstirea Frăsinei rămâne un loc de venerație și închinare pentru mulți credincioși. Este un loc în care tradiția și spiritualitatea se împletesc pentru a crea un sanctuar unic și special în inima României.

În concluzie, Mânăstirea Frăsinei este mult mai mult decât un simplu loc de cult. Este un simbol al tradiției și spiritualității ortodoxe românești, un sanctuar de pace și liniște în mijlocul naturii, și o oportunitate pentru credincioși de a se conecta cu divinul și cu propria lor spiritualitate într-un mod profund și autentic.

Vezi și: Blestemul Mănăstirii Văcăreşti. Cum a ajuns de la lăcaş sfânt la penitenciar şi platou de filmare