Seceta catastrofală va scumpi alimentele de bază ale românilor. Falimentele din agricultură și lipsa subvențiilor trădează problemele reale din România

de: Alexandru Puiu
05 08. 2024

Seceta din acest an a adus agriculturii românești o serie de provocări extreme, afectând grav culturile de porumb și floarea-soarelui. Fermierii se confruntă cu pierderi masive, iar consecințele economice și sociale sunt pe cale să devină și mai evidente în lunile ce urmează. Lipsa unui sistem eficient de irigații și a unor politici adecvate de subvenționare agravează și mai mult situația.

Impactul secetei asupra agriculturii

Culturile de porumb și floarea-soarelui sunt grav compromise în întreaga țară, cea mai severă situație fiind în Vrancea. Fermierii din această regiune au raportat pierderi de până la 80-100%, iar plantele sunt atât de uscate încât nu mai sunt bune nici măcar pentru furaje. Teo Dascălu, un fermier afectat, a declarat că pierderile sunt colosale, ajungând la aproape două miliarde de euro la nivel național. Doar 5% din suprafața județului Vrancea este irigată, iar fermierii au solicitat despăgubiri de 50% din cheltuielile pe hectar.

La nivel național, seceta a distrus jumătate din producția de porumb și peste 30% din cea de floarea-soarelui. Această situație este comparabilă cu cea din 2003, când România a fost nevoită să importe grâu din alte țări din cauza unei secete devastatoare. Cezar Gheorghe, expert pe piața cerealelor, avertizează că România ar putea ajunge să importe ulei brut și să desființeze lanțurile de procesare interne, afectând atât agricultura cât și industria de panificație și morărit.

Problemele sistemului de irigații

Fermierii acuză guvernul că nu dezvoltă suficient sistemul de irigații. În timp ce premierul Marcel Ciolacu și ministrul Agriculturii, Florin Barbu, susțin că bugetul Ministerului Agriculturii este cel mai mare din perioada post-decembristă, realitatea din teren arată altceva. Doar 10% din suprafața arabilă a României este irigată, iar fermierii au accesat doar 15% din fondurile europene disponibile pentru astfel de sisteme. Aceștia se plâng că montarea instalațiilor de irigații este inutilă dacă statul nu le asigură și o sursă de apă.

„În fiecare an, spunem că reabilităm sistemele de irigații, dar nu facem absolut nimic. Ținem securitatea alimentară națională cu mâna întinsă, spre a fi folosită în scop politic,” explică Cezar Gheorghe.

Fermierii afectați de secetă vor primi despăgubiri de 200 de euro pentru fiecare hectar pârjolit, o sumă care nu acoperă nici măcar un sfert din investițiile făcute. Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” (ASAS), avertizează că România nu este pregătită să facă față secetei, deși acest fenomen este prezent în opt ani din zece.

Lipsa subvențiilor și falimentele din agricultură

Seceta din acest an a scos la iveală problemele structurale din agricultură. Fermierii se confruntă nu doar cu lipsa irigațiilor, ci și cu lipsa subvențiilor adecvate. Sistemele vechi și ineficiente de irigații, combinate cu costurile ridicate și investițiile insuficiente, duc la falimente în lanț în sectorul agricol.

Valeriu Tabără subliniază că seceta era previzibilă și că România a fost avertizată încă din anii ’60 asupra riscului de aridizare și deșertificare. Cu toate acestea, măsurile luate au fost insuficiente și nesigure. Tabără atrage atenția asupra necesității de a adopta tehnologii moderne, similare celor utilizate în Brazilia, Argentina, SUA, Australia sau țările din Africa, care au succese deosebite în adaptabilitatea la noile condiții de mediu și reducerea utilizării pesticidelor.

Creșterea prețurilor la alimente

Un lucru devine tot mai clar: vom asista la creșteri de prețuri din cauza secetei din acest an. Pierderile masive în agricultură vor avea un efect în lanț, afectând prețurile alimentelor de bază. Importurile de produse agricole vor crește, ceea ce va duce la costuri mai mari pentru consumatori.

Seceta catastrofală a evidențiat vulnerabilitățile profunde ale agriculturii românești. Lipsa unor politici eficiente de subvenționare, combinată cu infrastructura de irigații inadecvată, pune în pericol securitatea alimentară a țării. Este esențial ca autoritățile să ia măsuri urgente pentru a sprijini fermierii și pentru a investi în modernizarea infrastructurii agricole. Numai astfel se poate asigura un viitor sustenabil pentru agricultura românească și se pot preveni crizele alimentare.