Se modifică harta Europei. Motivul pentru care Italia și Elveția își mută granița comună
Schimbările climatice continuă să își facă simțită prezența în moduri tot mai vizibile, afectând atât mediul înconjurător, cât și granițele politice dintre țări.
Un exemplu elocvent este modificarea frontierei comune dintre Elveția și Italia, ca urmare a topirii ghețarilor. Crestele montane și ghețarii joacă un rol crucial în delimitarea teritorială dintre cele două țări, însă pe măsură ce gheața dispare, aceste limite naturale devin din ce în ce mai greu de definit.
Fenomenul accelerat de topire a ghețarilor a devenit o preocupare majoră pentru comunitățile științifice din Elveția și din alte regiuni montane europene.
Conform rețelei elvețiene de monitorizare a ghețarilor (Glamos), în 2023, ghețarii din Elveția au pierdut 4% din volumul lor, iar în 2022 această pierdere a fost chiar mai mare, ajungând la 6%. Aceste scăderi dramatice sunt rezultatul verilor neobișnuit de calde și al iernilor sărace în precipitații.
În aceste condiții, a devenit necesar ca Elveția și Italia să ajusteze granița comună, având în vedere schimbările pe care natura le impune, după cum notează Daily Mail.
Acordul elvețiano-italian privind modificarea graniței
În mai 2023, o comisie mixtă formată din reprezentanți elvețieni și italieni a început să lucreze la un nou acord de delimitare a frontierelor, bazat pe aceste modificări climatice. Deși Elveția a aprobat oficial acordul în septembrie 2023, Italia nu a finalizat încă procesul de ratificare.
Noile modificări ale graniței se vor aplica în regiuni precum Plateau Rosa, refugiul Carrel și Gobba di Rollin, în apropiere de faimosul munte Matterhorn și stațiunile de schi Zermatt, zone turistice de importanță majoră.
Aceste ajustări nu vizează doar modificări geografice, ci sunt gândite și din perspectiva intereselor economice ale ambelor părți. În contextul turismului de iarnă, stabilitatea teritorială este esențială pentru ambele țări, care beneficiază economic de popularitatea stațiunilor din Alpi.
De aceea, granițele vor fi reconfigurate astfel încât să nu afecteze negativ activitățile economice sau turismul din regiune.
Cu toate că granițele din Alpi nu au fost mereu un subiect de controverse, schimbările climatice și consecințele acestora au determinat ambele guverne să regândească modalitățile de delimitare a teritoriului.
Deși acest acord nu modifică semnificativ aspectul politic al granițelor, el marchează un pas important în fața unui viitor incert, în care schimbările climatice vor continua să influențeze nu doar ecosistemele, ci și aspectele administrative și economice.
„Odată cu topirea ghețarilor, aceste elemente naturale evoluează și redefinesc granița națională”, au spus reprezentanții guvernului elvețian.
Perspective asupra viitorului granițelor montane
Deși modificările graniței dintre Elveția și Italia sunt punctuale și localizate, ele ridică întrebări importante despre cum vor evolua frontierele montane în anii următori.
Dacă fenomenele meteorologice extreme continuă să afecteze ghețarii, s-ar putea ca alte granițe naturale să fie supuse aceluiași proces de revizuire. De altfel, cercetătorii avertizează că accelerarea topirii ghețarilor este iminentă, ceea ce înseamnă că astfel de schimbări geografice ar putea deveni tot mai frecvente.
Încălzirea globală continuă să schimbe peisajele montane din întreaga lume, inclusiv din Europa. Pierderea ghețarilor nu afectează doar granițele, ci și resursele naturale, ecosistemele și activitățile economice care depind de aceste zone.