Se intră cu tunul în finanțele bugetarilor, nu mai merge ca înainte. Se taie sporurile, se schimbă ierarhiile, revin grilele
Guvernul României aduce schimbări majore în structura salarizării angajaților din sectorul public, prin intermediul unui plan bugetar structural ce vizează perioada 2025-2031. Aceste modificări sunt menite să echilibreze veniturile în sectorul public și să elimine discrepanțele salariale, limitând sporurile și reintroducând grile de salarizare pentru angajații din administrația locală. Planul urmărește atât sustenabilitatea fiscală pe termen lung, cât și reducerea deficitului bugetar, oferind totodată un cadru de salarizare transparent și previzibil.
Schimbări structurale: sporuri limitate și revenirea grilelor salariale
Conform noilor reglementări, sporurile salariale vor fi limitate la 20% din salariul de bază. Această măsură urmărește să reducă dependența veniturilor bugetarilor de sporurile adiționale și să contribuie la stabilitatea fiscală a bugetului de stat. Reducerea acestor suplimente salariale are scopul de a echilibra veniturile și de a limita variațiile nejustificate dintre diferite categorii profesionale, care până acum beneficiau de sporuri considerabile, uneori necorelate cu nivelul responsabilităților.
Un alt element central al reformei este reintroducerea grilelor salariale pentru angajații din administrația locală, ceea ce va contribui la uniformizarea nivelurilor de plată între administrația centrală și cea locală. În lipsa grilelor, diferențele de salarizare dintre angajații administrațiilor locale și cei din structurile centrale s-au accentuat, generând dezechilibre salariale. Odată cu implementarea grilelor de salarizare, angajații din administrațiile locale vor beneficia de un sistem de remunerare structurat, similar celui centralizat, asigurând un cadru echitabil și reducând inegalitățile între nivelurile de guvernare.
O reformă menită să reducă deficitul bugetar
Această reorganizare face parte din Planul bugetar-structural național pentru perioada 2025-2031, ce vizează ajustarea deficitului bugetar printr-o restructurare profundă a cheltuielilor publice. Planul, elaborat ca o extensie a reformelor Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), propune un cadru fiscal mai eficient, orientat spre sustenabilitate economică. Deficitul bugetar, estimat la 7,9% din PIB în 2024, ar trebui să fie redus treptat, urmând să ajungă la 2,5% din PIB în 2031, conform obiectivului stabilit de autorități.
Măsurile includ plafonarea cheltuielilor de personal în concordanță cu traiectoria de reducere a deficitului, prevenind astfel dezechilibrele în sistemul public. Reformele salariale, alături de cele din alte sectoare publice, sunt necesare pentru a evita o creștere excesivă a cheltuielilor publice, care ar putea afecta stabilitatea fiscală pe termen lung. Prin extinderea perioadei de ajustare bugetară de la patru la șapte ani, guvernul își propune să asigure o tranziție sustenabilă și să evite impactul brusc asupra veniturilor bugetarilor.
Ce urmează pentru angajații din sectorul public
Modificările planificate vin într-un context în care presiunile fiscale sunt semnificative, iar echilibrul economic necesită măsuri riguroase. Introducerea grilelor de salarizare, limitarea sporurilor și restructurarea salarială generală sunt menite să ofere angajaților o remunerație mai echitabilă și corelată cu responsabilitățile și calificările acestora. În același timp, aceste schimbări urmăresc să crească eficiența și să reducă ineficiențele sistemului public, consolidând stabilitatea financiară.
Documentul final urmează să fie transmis Comisiei Europene pentru avizul oficial, după ce a fost prezentat în dezbatere publică și discutat cu reprezentanți ai mediului de afaceri și ai autorităților publice locale. Dacă este aprobat și implementat conform planului, această restructurare va aduce modificări semnificative în ierarhiile salariale și în modul de remunerare a angajaților din sectorul public.